Din ce în ce mai mult, observăm schimbările climatice care se fac resimțite în întreaga lume. Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată. Persoanele cu afecţiuni neurologice pot fi printre primele şi cele mai grav afectate, iar incidenţa unor boli neurologice va creşte, în timp ce sistemele de sănătate vor fi din ce în ce mai periclitate, avertizează experţii care cred că schimbările climatice vor avea un impact asupra vieţii profesionale a furnizorilor de servicii medicale, transmite G4media.ro.
Schimbările climatice riscă să agraveze afecţiunile creierului, avertizează oamenii de ştiinţă. Ei mai spun că se aşteaptă ca amploarea efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice asupra bolilor neurologice să fie substanţială.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Astfel, pentru a păstra sănătatea persoanelor cu afecţiuni neurologice, inclusiv Alzheimer şi AVC (accident vascular cerebral), este urgent nevoie să se înţeleagă modul în care schimbările climatice le afectează. Ca exemplu, ei spun că temperaturile mai ridicate pe timpul nopţii pot perturba somnul, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra unor afecţiuni cerebrale.
În urma unei analize a 332 de lucrări publicate în întreaga lume între 1968 şi 2023, echipa, condusă de profesorul de la Institutul de Neurologie Queen Square alUCL, avertizează că se aşteaptă ca amploarea efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice asupra bolilor neurologice să fie substanţială.
Cercetătorii au luat în considerare 19 afecţiuni diferite ale sistemului nervos, alese pe baza studiului Global Burden of Disease 2016, inclusiv AVC, migrena, Alzheimer, meningita, epilepsia şi scleroza multiplă.
De asemenea, echipa a analizat impactul schimbărilor climatice asupra mai multor afecţiuni psihiatrice grave, dar comune, inclusiv anxietatea, depresia şi schizofrenia.
„Există dovezi clare privind impactul climei asupra unor afecţiuni ale creierului, în special accidentele vasculare cerebrale şi infecţiile sistemului nervos”, a declarat într-un comunicat al Institutului, profesorul Sisodiya, care este, de asemenea, directorul departamentului de genomică al Societăţii de Epilepsie şi membru fondator al Epilepsy Climate Change.
Potrivit acesteia, variaţia climatică care s-a dovedit a avea un efect asupra bolilor cerebrale a inclus temperaturi extreme (atât scăzute, cât şi ridicate) şi o variaţie mai mare a temperaturii pe parcursul zilei – în special atunci când aceste măsuri au fost neobişnuite din punct de vedere sezonier.
„Temperaturile nocturne pot fi deosebit de importante, deoarece temperaturile mai ridicate pe parcursul nopţii pot perturba somnul. Se ştie că un somn slab agravează o serie de afecţiuni ale creierului”, explică prof. Sisodiya.
Cercetătorii au constatat că a existat o creştere a internărilor, a dizabilităţii sau a mortalităţii ca urmare a unui AVC în cazul temperaturilor ambientale mai ridicate sau al valurilor de căldură. De asemenea, echipa afirmă că persoanele cu demenţă sunt susceptibile de a fi afectate de temperaturile extreme (de exemplu, boli legate de căldură sau hipotermie) şi de fenomenele meteorologice (de exemplu, inundaţii sau incendii), deoarece afectarea cognitivă le poate limita capacitatea de a-şi adapta comportamentul la schimbările de mediu.
„Această susceptibilitate este agravată de fragilitate, multimorbiditate şi medicamente psihotrope. În consecinţă, variaţia mai mare a temperaturii, zilele mai călduroase şi valurile de căldură duc la o creştere a internărilor în spital şi a mortalităţii asociate cu demenţa”, avertizează ei.
În plus, incidenţa, internările în spital şi riscul de mortalitate pentru multe tulburări de sănătate mintală sunt asociate cu creşterea temperaturii ambientale, cu fluctuaţiile zilnice ale temperaturii sau cu temperaturile extrem de calde şi reci.
Cercetătorii remarcă faptul că, pe măsură ce evenimentele meteorologice nefavorabile cresc în severitate şi temperaturile globale cresc, populaţiile sunt expuse la agravarea factorilor de mediu care ar putea să nu fi fost suficient de severi pentru a influenţa afecţiunile cerebrale în unele dintre studiile anterioare pe care le-au examinat în cadrul analizei. Prin urmare, ei spun că este important să se asigure că cercetările sunt actualizate şi că iau în considerare nu doar starea actuală a schimbărilor climatice, ci ţin cont şi de schimbările viitoare.
Experţii avertizează că temperaturile globale vor continua să crească, cu toate consecinţele aferente. Ei îndeamnă la acţiune acum pentru sănătatea creierului în acest mediu în schimbare
„Întregul concept de anxietate climatică reprezintă o influenţă suplimentară, care potenţial poate atârna greu: multe afecţiuni cerebrale sunt asociate cu un risc mai mare de tulburări psihiatrice, inclusiv anxietate, iar astfel de multimorbidităţi pot complica şi mai mult impactul schimbărilor climatice şi adaptările necesare pentru a păstra sănătatea celor afectaţi”, precizează ea.
