Președintele rus Vladimir Putin respinge un „armistițiu artificial” și susține în schimb o „pace adevărată” pentru Ucraina, scrie stirileprotv.ro, citând EFE. Poziția Kremlinului a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice.

„Preşedintele Putin este deschis păcii, păcii adevărate, deciziilor serioase, iar ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câştiga timp şi de a crea armistiţii artificiale”, a declarat Peskov.

Totodată, acesta a refuzat să facă speculații cu privire la posibilitatea ajungerii la un acord privind planul de pace al Statelor Unite înainte de sfârșitul acestui an.

„Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Peskov a afirmat că președintele american Donald Trump acționează în direcția unei soluții negociate.

„Trump lucrează sincer în favoarea unei soluţionări (…) şi depune toate eforturile pentru a o realiza. Şi echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a spus el.

În ceea ce privește opoziția Rusiei față de aderarea Ucrainei la NATO, Peskov a subliniat că acest subiect reprezintă „una dintre pietrele de temelie” ale procesului de pace și necesită „o discuţie specială”.

Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică că s-au înregistrat progrese „considerabile” în negocierile de la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, consultări care continuă și luni. Kremlinul a respins în avans modificările introduse de Ucraina și statele europene la planul de pace inițial prezentat de Casa Albă.

„Dacă se fac modificări semnificative, vom avea obiecţii foarte puternice”, a declarat Iuri Uşakov, consilierul de politică internaţională al Kremlinului, pentru presa rusă.

Acesta a precizat că obiecțiile Rusiei ar putea viza „multe puncte”, inclusiv aspecte legate de teritoriu.

„Vor exista clauze acolo care sunt absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce priveşte problema teritorială”, a spus Uşakov.

În final, oficialul rus a afirmat că poziția Moscovei este cunoscută de partea americană.

„Problema teritorială a fost abordată activ la Moscova. Iar americanii nu numai că cunosc, dar şi înţeleg poziţia noastră. Nu ştiu ce va ieşi pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a declarat el.

Discuțiile privind un posibil acord de pace au loc în contextul eforturilor diplomatice inițiate de Statele Unite pentru a identifica o soluție negociată la conflictul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, planul prezentat de Casa Albă fiind analizat în consultări separate cu Kievul, aliații europeni și Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plan de pace #război Ucraina #SUA

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.