Republica Moldova poate să inițieze dezvoltarea sectorului apărării, care va asigura nu doar mai multă securitate, ci și creștere economică. Despre asta a vorbit vicepreședintele Partidului „Respect Moldova”, Radu Burduja, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova. El a menționat că oportunitatea a apărut în urma creșterii cererii de armament și fondurilor alocate în acest scop de Uniunea Europeană.

„Dincolo de problemele pe care le provoacă, războiul din Ucraina oferă și oportunități. În contextul relațiilor tot mai tensionate din regiune, se acordă o atenție tot mai mare noilor tehnologii și producerii de armament. Pe lângă sporirea gradului de securitate, această industrie poate deveni o importantă sursă de venit și de creștere economică, în condițiile unei creșteri constante a cererii”, a explicat vicepreședintele „Respect Moldova” responsabil de relațiile externe, apărare și securitate națională și fost secretar general al Ministerului Apărării, Radu Burduja.

El a precizat că, în 2019, a elaborat un plan de dezvoltare a acestei industrii în Republica Moldova, însă guvernările care au urmat au ignorat acest aspect, care prevedea inclusiv dezvoltarea noilor tehnologii.

„După 2023, Uniunea Europeană a început să acorde mai multă atenție acestui domeniu și să aloce tot mai multe fonduri, însă autoritățile de la Chișinău nu au valorificat această oportunitate, așa cum nu au reușit să consolideze nici sectoarele tradiționale și strategice ale economiei naționale – din lipsă de oameni competenți sau, poate, din indiferență. Nu mai contează”, a spus politicianul.

El consideră că viitoarea guvernare va trebui să se preocupe de valorificarea acestui potențial.

„Cu profesioniști și oameni care știu și vor să acționeze, să inițieze dezvoltarea în țara noastră a acestui sector economic, pentru a atrage investiții, a crea locuri de muncă, a aduce bani la buget și a asigura mai multă securitate. Mai ales acum, când există interes și sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru acest sector”, a subliniat Burduja.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Partidul Respect Moldova #Radu Burduja #securitate

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor, scrie mediafax.ro.

Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.

Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane, relatează The Guardian.

Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.

Documentul susține înlocuirea treptată a proiecției Mercator cu reprezentări mai exacte ale suprafețelor, printre modelele promovate aflându-se proiecția Equal Earth, realizată în 2018.

Africa este de 14 ori mai mare decât Groenlanda

Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan.

Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.

Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.

De ce statele africane vor schimbarea hărții

Togo și susținătorii campaniei susțin că reprezentările cartografice disproporționate au avut de-a lungul timpului efecte educaționale, culturale, geopolitice și socioeconomice, diminuând în percepția publică dimensiunea Africii și a altor regiuni.

Ministrul de Externe al statului Togo, Robert Dussey, a insistat înaintea votului că problema trebuie privită în primul rând din perspectivă științifică, nu politică.

Campania #CorrectTheMap promovează proiecția Equal Earth, dezvoltată în 2018 de o echipă internațională de cartografi. Susținătorii acesteia consideră că noul model poate oferi o imagine mai corectă asupra dimensiunilor continentelor.

Franța a anunțat deja că va renunța la Mercator în favoarea proiecției Eckert IV, apropiată de principiul reprezentării suprafețelor promovat prin rezoluția ONU.

Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la vechile hărți

Votul de la New York nu înseamnă însă că hărțile Mercator vor dispărea imediat.

Rezoluțiile de acest tip ale Adunării Generale nu au caracter obligatoriu, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să utilizeze exclusiv noua reprezentare și nici nu le este interzis să continue folosirea proiecției Mercator.

Decizia ar putea avea totuși efecte asupra materialelor educaționale și asupra tehnologiilor în care hărțile sunt utilizate pe scară largă.

Autoritățile din Togo intenționează să organizeze, în primul trimestru al anului viitor, o reuniune la Lomé împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii din domeniul tehnologiei, pentru a discuta punerea în practică a principiilor promovate prin rezoluție.