Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Tinerii evită sala de sport de teamă să nu ajungă meme pe TikTok: Așa a apărut termenul „gymxiety”

01 Iun. 2025, 09:18
 // Categoria: Sport // Autor:  Realitatea.md
01 Iun. 2025, 09:18 // Sport //  Realitatea.md

Pentru tot mai mulți oameni, sala de sport nu mai este un loc sigur sau motivant — ci o scenă publică în care se simt judecați, filmați sau chiar hărțuiți. Un studiu recent realizat de compania Levity, pe un eșantion de 1.000 de persoane care frecventează sălile de sport, scoate la iveală amploarea unui fenomen tot mai răspândit: „gymxiety” — anxietatea provocată de mersul la sală.

Potrivit datelor, aproape 1 din 5 respondenți (17%) au evitat antrenamentele sau au renunțat complet la abonamentul de sală de teamă că vor fi filmați fără consimțământ. Fenomenul este alimentat în special de cultura TikTok și Instagram, unde tot mai mulți influenceri publică conținut filmat în săli de fitness, uneori fără acordul celor prezenți.

Trei din patru participanți la studiu consideră că influencerii de fitness au contribuit negativ la cultura din sălile de sport, iar același procent susține introducerea unor zone „fără filmare” în spațiile de antrenament. De asemenea, jumătate dintre respondenți spun că și-au schimbat modul în care se îmbracă la sală pentru a evita atenția sau judecățile celorlalți.

Presiunea resimțită în special din partea rețelelor sociale are un impact semnificativ asupra tinerilor. Patru din cinci membri ai Generației Z (80%) și 77% dintre mileniali au declarat că s-au simțit inconfortabil sau anxioși în timp ce se antrenau. În comparație, procentul scade la 68% în rândul generației X și al baby boomerilor.

Femeile se confruntă cu un grad și mai ridicat de disconfort. 85% dintre respondente au declarat că se simt inconfortabil sau anxioase în sala de sport, comparativ cu 67% dintre bărbați. De asemenea, 23% dintre femei spun că au fost hărțuite sau abordate inadecvat la sală, față de doar 12% dintre bărbați.

Impactul psihologic al conținutului de fitness de pe rețelele sociale este clar: 44% dintre femei spun că s-au simțit descurajate să mai meargă la sală din cauza acestuia, în timp ce procentul în rândul bărbaților este de 31%. În total, mai mult de o treime dintre respondenți (37%) au spus că astfel de conținuturi i-au făcut să se simtă prea nesiguri pentru a continua antrenamentele.

Fenomenul are și consecințe directe asupra comportamentului. Aproape o treime dintre participanți (32%) au luat în considerare renunțarea la sală sau mutarea într-o alta, în urma unor experiențe neplăcute precum hărțuirea, atenția nedorită sau presiunea socială.

Chiar dacă 1 din 10 persoane recunoaște că a surprins pe cineva într-o poză sau filmare în sală, majoritatea celor intervievați cer reguli mai clare și zone fără camere. În lipsa acestora, spațiile care ar trebui să susțină sănătatea și starea de bine devin surse de stres și disconfort.

Studiul, realizat în SUA, a inclus respondenți cu vârsta medie de 36 de ani. Dintre aceștia, 54% au fost bărbați, 45% femei și 1% persoane non-binare. Distribuția pe generații a fost: 24% baby boomers și Gen X, 50% mileniali și 26% Gen Z.

Specialiștii în sănătate atrag atenția că un cadru sigur și lipsit de presiune este esențial pentru menținerea motivației și a unui stil de viață activ. Sălile care adoptă politici clare privind confidențialitatea și hărțuirea pot contribui semnificativ la refacerea încrederii în aceste spații.

În era rețelelor sociale, antrenamentul nu mai este doar despre corp, ci și despre cum ne simțim în pielea noastră — iar asta începe cu un mediu respectuos și lipsit de judecăți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!