Tinerii evită sala de sport de teamă să nu ajungă meme pe TikTok: Așa a apărut termenul „gymxiety”

Pentru tot mai mulți oameni, sala de sport nu mai este un loc sigur sau motivant — ci o scenă publică în care se simt judecați, filmați sau chiar hărțuiți. Un studiu recent realizat de compania Levity, pe un eșantion de 1.000 de persoane care frecventează sălile de sport, scoate la iveală amploarea unui fenomen tot mai răspândit: „gymxiety” — anxietatea provocată de mersul la sală.

Potrivit datelor, aproape 1 din 5 respondenți (17%) au evitat antrenamentele sau au renunțat complet la abonamentul de sală de teamă că vor fi filmați fără consimțământ. Fenomenul este alimentat în special de cultura TikTok și Instagram, unde tot mai mulți influenceri publică conținut filmat în săli de fitness, uneori fără acordul celor prezenți.

Trei din patru participanți la studiu consideră că influencerii de fitness au contribuit negativ la cultura din sălile de sport, iar același procent susține introducerea unor zone „fără filmare” în spațiile de antrenament. De asemenea, jumătate dintre respondenți spun că și-au schimbat modul în care se îmbracă la sală pentru a evita atenția sau judecățile celorlalți.

Presiunea resimțită în special din partea rețelelor sociale are un impact semnificativ asupra tinerilor. Patru din cinci membri ai Generației Z (80%) și 77% dintre mileniali au declarat că s-au simțit inconfortabil sau anxioși în timp ce se antrenau. În comparație, procentul scade la 68% în rândul generației X și al baby boomerilor.

Femeile se confruntă cu un grad și mai ridicat de disconfort. 85% dintre respondente au declarat că se simt inconfortabil sau anxioase în sala de sport, comparativ cu 67% dintre bărbați. De asemenea, 23% dintre femei spun că au fost hărțuite sau abordate inadecvat la sală, față de doar 12% dintre bărbați.

Impactul psihologic al conținutului de fitness de pe rețelele sociale este clar: 44% dintre femei spun că s-au simțit descurajate să mai meargă la sală din cauza acestuia, în timp ce procentul în rândul bărbaților este de 31%. În total, mai mult de o treime dintre respondenți (37%) au spus că astfel de conținuturi i-au făcut să se simtă prea nesiguri pentru a continua antrenamentele.

Fenomenul are și consecințe directe asupra comportamentului. Aproape o treime dintre participanți (32%) au luat în considerare renunțarea la sală sau mutarea într-o alta, în urma unor experiențe neplăcute precum hărțuirea, atenția nedorită sau presiunea socială.

Chiar dacă 1 din 10 persoane recunoaște că a surprins pe cineva într-o poză sau filmare în sală, majoritatea celor intervievați cer reguli mai clare și zone fără camere. În lipsa acestora, spațiile care ar trebui să susțină sănătatea și starea de bine devin surse de stres și disconfort.

Studiul, realizat în SUA, a inclus respondenți cu vârsta medie de 36 de ani. Dintre aceștia, 54% au fost bărbați, 45% femei și 1% persoane non-binare. Distribuția pe generații a fost: 24% baby boomers și Gen X, 50% mileniali și 26% Gen Z.

Specialiștii în sănătate atrag atenția că un cadru sigur și lipsit de presiune este esențial pentru menținerea motivației și a unui stil de viață activ. Sălile care adoptă politici clare privind confidențialitatea și hărțuirea pot contribui semnificativ la refacerea încrederii în aceste spații.

În era rețelelor sociale, antrenamentul nu mai este doar despre corp, ci și despre cum ne simțim în pielea noastră — iar asta începe cu un mediu respectuos și lipsit de judecăți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anxietate #sală de sport #tiktok

Președintele PAS, Igor Grosu, este convins că formațiunea își va menține majoritatea parlamentară în viitorul Legislativ, după validarea scrutinului de către Curtea Constituțională. „Și în mandatul precedent, ne proroceau că într-o lună, că în trei, că în șase luni… Timpul trecea, nu puteau să rămână cu premoniția, într-un an, doi și tot așa au dat-o cu ghicitul cam patru ani”, a comentat politicianul pentru Agerpres, în contextul în care Dinu Plîngău și Stela Macari deja au anunțat că vor fi neafiliați, dar și pe fondul întrebărilor despre dacă nu vor putea să fie prezente personalitățile publice de pe listă, cum ar fi maestrul Nicolae Botgros sau sportiva Anastasia Nichita.

„Noi am demonstrat că suntem o echipă. Toți din echipă înțeleg că este un moment istoric, o oportunitate unică pentru Republica Moldova, este fereastra care are o dată limită, un an, o țintă, 2028, și toți înțeleg că trebuie să facem tot posibilul să ne mișcăm foarte repede în procesul de negociere ca în 2028 să fim cu temele făcute”, a declarat Igor Grosu.

În același interviu, și-a reiterat deschiderea pentru cooperare, nu și pentru o coaliție: „Noi avem confortul să guvernăm singuri. Dar, repet, și-am mai spus-o, suntem deschiși pentru cooperare. Dacă deputați, formațiuni politice și fracțiuni – pentru că urmează, că nu sunt validate rezultatele alegerilor, urmează Curtea Constituțională să spună ultimul cuvânt -, dacă vor dori să contribuie, să voteze legi și inițiative de legi, pentru că o să avem foarte mult de lucru, atât în procesul de aproximare a legislației, negociere, sperăm ca foarte curând să deschidem negocierile pe cele șase clustere, vom fi foarte bucuroși, dar, da, doar să fie sinceri, să nu fie mimată această deschidere, pentru că noi foarte repede o să ne dăm seama dacă e sinceră sau dacă este mimată”.