O tonă de castraveți, transportată fără acte de proveniență, a fost descoperită de ofițerii echipelor mobile ale Serviciului Vamal, în apropierea localității Vrănești, raionul Fălești. Legumele erau încărcate într-un automobil de model „Mercedes Sprinter”, condus de un bărbat în vârstă de 43 de ani, cetățean al Republicii Moldova.

Potrivit autorităților, mijlocul de transport a fost oprit în baza unor indicatori de risc și supus unui control amănunțit. În compartimentul marfar au fost depistați 34 de saci cu castraveți proaspeți, cu o greutate totală de 1088 kg. Șoferul nu a putut prezenta documente care să justifice legal proveniența sau destinația mărfii.

„Ca urmare, marfa a fost ridicată și transmisă spre păstrare responsabilă, urmând a fi pasibilă confiscării sau achitării contravalorii, conform prevederilor legale. Persoana riscă o sancțiune contravențională”, se arată într-un comunicat al Serviciului Vamal.

Persoana implicată riscă o sancțiune contravențională, iar autoritățile vamale amintește că transportarea bunurilor fără acte justificative reprezintă o încălcare gravă a normelor legale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acte #castraveti #vama

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.