Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Radu Marian și Sergiu Litvinenco în susținerea jurnaliștilor de la Centrul de Investigații Jurnalistice

03 Feb. 2022, 18:00
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
03 Feb. 2022, 18:00 // Actualitate //  Realitatea.md

Deputatul PAS, Radu Marian a venit cu o reacție după ce astăzi, 3 ianuarie, Centrul de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova a emis o notă informativă prin care își exprimă îngrijorarea în legătură cu pornirea unui dosar penal în cazul Centrului de Investigație Jurnalistice. Potrivit informațiilor este vorba de jurnalistele Cornelia Cozonac și Julieta Savitchi și a activistului civic Anatol Mătăsaru. Această decizie ar putea fi luată după ce cei trei au colectat date personale și informații într-o investigație jurnalistică privind averea nedeclarată a procurorului Igor Popa și a fostei sale soții Ala Popa.

Radu Marian a scris într-o postare pe Facebook că această decizie a judecătorilor vine ca un abuz asupra jurnaliștilor de investigație.

„Reprezentanții corupți ai sistemului judecătoresc au mai luat o decizie rușinoasă. Judecătorul Victor Rațoi de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a anulat ordonanța procurorilor cu privire la refuzul inițierii urmării penale la cererea Alei Popa (soția procurorului Igor Popa) împotriva unor jurnaliști de la Centrul de Investigații Jurnalistice. Această decizie a judecătorilor este un abuz împotriva acestor jurnaliști de investigație.

Pe unii judecători tare îi deranjează evaluarea magistraților care urmează și sabotează cum pot schimbările. Nu le va reuși. În următoarele zile, din partea deputaților din Parlament va fi depusă o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii împotriva acestui judecător și se va cere pedepsirea acestuia”, a conchis Marian.

Și ministrul Justiție susține că este inacceptabilă hărțuirea jurnaliștilor care fac investigații jurnalistice despre averea funcționarilor de stat. El a mai adăugat că aceștia trebuie să monitorizeze averile funcționarilor publici care ridică semne de întrebare în societate. 

„Ocuparea funcției publice presupune automat un interes sporit din partea societății asupra averilor pe care le deține un funcționar public, dar și mai puține libertăți decât un cetățean simplu. Sper că la mijloc este o confuzie de ordin tehnic și/sau de procedură. Or, altfel, ar reieși că justiția protejează funcționarii în raport cu care există bănuieli rezonabile că nu-și pot justifica averile în detrimentul dreptului presei de a relata despre aceste fapte, fapt care este inadmisibil. În lupta noastră cu corupția, transparența veniturilor și cheltuielilor funcționarilor publici este importantă, iar presa nu face decât să ne ajute.

Încurajez jurnaliștii să continue să investigheze și să monitorizeze averile funcționarilor publici, care ridică semne de întrebare. Mai ales că, de multe ori, investigațiile jurnalistice scot la iveală cazuri de îmbogățire ilicită și averi nejustificate”, a scris Litvinenco pe pagina sa. 

Potrivit informațiilor, investigația jurnalistică scoate la iveală faptul că procurorul Igor Popa, nu a indicat în declarația pe avere imobilele pe care le utilizează. El a recurs la un divorț cu soția sa, după care pe numele ei au fost înscrise imobilele respective. Jurnaliștii au arătat în ancheta jurnalistică că procurorul locuiește împreună cu soția sa și copiii în acel imobil din centrul Chișinăului.

Dosar penal împotriva jurnaliștilor Centrului de Investigații Jurnalistice. Au scos scheletele procurorului Igor Popa

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.