Rafinăriile europene s-au trezit supraaprovizionate cu țiței, deoarece penuria așteptată din cauza interdicției UE asupra petrolului rus nu s-a materializat încă. Rata futures pentru țițeiul Brent pe termen de o lună s-a redus brusc în această săptămână, reflectând o mai bună ofertă pe piața fizică a petrolului, pe măsură ce temerile legate de embargoul UE asupra țițeiului rusesc încep să scadă.

Comercianţii au citat capacitatea Europei de a înlocui petrolul rusesc cu petrol din Orientul Mijlociu, Statele Unite şi America Latină, în timp ce Asia cere mai puţin ţiţei din cauza încetinirii economice şi a utilizării sporite a petrolului rusesc.

Preţurile contractelor futures pentru petrolul Brent au scăzut, de asemenea, cu aproximativ 7% în această săptămână, slăbind pentru a doua săptămână consecutiv.

„Este prea mult petrol în jur”, a spus un comerciant european de țiței pentru Reuters. „Rafinăriile (europene) par să fi supracumpărat în noiembrie și decembrie, probabil din cauza temerilor din jurul Uralului”, a spus el, adăugând că grevele franceze și întreținerea rafinăriilor au contribuit, de asemenea, la un surplus de țiței.

Potrivit sursei citate, prețurile țițeiului din Uralii din Rusia au crescut în august, deoarece comercianții și rafinăriile s-au grăbit să cumpere cât mai mulți barili, de teamă că interdicţia UE asupra petrolului rus va duce la o penurie.

UE va interzice importurile de țiței rusești începând cu 5 decembrie și produse petroliere începând cu 5 februarie. O limită a prețurilor pentru țițeiul rusesc intră și ea în vigoare pe 5 decembrie, menţioneaază sursa citată.

„Așteptările unei piețe strânse nu au fost realizate”, a spus un al doilea comerciant european, adăugând că petrolul din Brazilia, Guyana, Canada și regiunea Midland din SUA se îndreaptă spre Europa pentru a îmbunătăți imaginea ofertei. Cu toate acestea, el a avertizat că oferta este probabil să se îngusteze din nou în noul an.

Comercianții au mai spus că rafinăriile s-au adaptat la a funcţiona fără țițeiul rusesc, care a fost un pilon al sistemului de rafinare al Europei. Drept urmare, primele pentru clase alternative, cum ar fi Kazah CPC Blend, Africa de Vest și WTI Midland, au fost supuse unei presiuni.

Importurile europene de țiței din America Latină au crescut de la invazia Ucrainei de către Rusia, ajungând în medie la 313.000 de barili pe zi (bpd) în acest an, în creștere de la 132.000 de barili pe zi în 2021, arată datele Refinitiv Eikon.

Numai în iulie, Europa a importat aproape 600.000 bpd de țiței din regiune.

Importurile de țiței din SUA au crescut și ele, crescând la 1,1 milioane bpd deja în acest an, comparativ cu 800.000 bpd pentru întregul an trecut.

Prețurile WTI Midland au scăzut la cel mai scăzut nivel de la mijlocul lunii iunie din cauza unei surplusuri de aprovizionare.

De asemenea, Irakul a crescut exporturile către Europa cu peste 20% în perioada iulie-noiembrie, arată datele Refinitiv Eikon.

În Asia, primele spot pentru notele din Orientul Mijlociu au scăzut în ultimele zile, premium din Dubai atingând cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lunii ianuarie. Între timp, rafinăriile chineze au cerut mai puțin țiței saudit în decembrie, din cauza încetinirii economice.

„Nimeni nu strigă după petrol în acest moment”, a spus un al treilea comerciant european.

#petrol #țiței #UE

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.