Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

FOTO, VIDEO PDM a fost redenumit! Cine este noul președinte? Membrii țintesc spre alegerile locale

20 Nov. 2022, 15:34
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2022, 15:34 // Politica //  Realitatea.md

Membrii Partidului Democrat din Moldova (PDM) au organizat duminică, 20 noiembrie curent, Congresului al X-lea extraordinar al formațiunii în cadrul căruia au luat o serie de decizii, inclusiv redenumirea în Partidul Social Democrat European, pe scurt PSDE. La eveniment a fost prezent și Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților din România și liderul PSD.

„Congresul are loc într-o perioadă nu dintre cele mai ușoare pentru toată lumea, în preajma sărbătorilor de iarnă, la 1 an de zile de la un scrutin important – alegerile locale. Trebuie să ne vedem la față, să ne urăm un an nou bun și să ne pregătim de aceste alegeri”, a anunțat Monica Babuc, care l-a prezentat pe Ion-Marcel Ciolacu venit la Chișinău.

Politicianul român a declarat că Republica Moldova are nevoie de un partid social-democrat proeuropean, subliniind că lucrările Congresului al X-lea extraordinar al Partidului Democrat se vor desfăşura sub egida unităţii social-democraţiei pentru consolidarea unei forţe politice profesioniste, în care doctrinele politice contează „mai puţin”.

„Republica Moldova are nevoie de social-democraţi. Este un moment în care contează mai puţin doctrinele de dreapta sau de stânga, Republica Moldova are nevoie de un partid social-democrat proeuropean şi, din câte ştiu eu, – e aici şi domnul prim-ministru – din 2009, dumneavoastră aţi fost primii care aţi declanşat parcursul european al Republicii Moldova. Cred că românii trebuie să ştie acest lucru şi trebuie să ne ridicăm la aşteptările lor şi sunt ferm convins că după acest congres care cred că va fi sub egida unităţii social-democraţiei, cu toţii vom consolida o forţă politică profesionistă în Republica Moldova, care în perioada următoare va avea foarte multe de spus, atât în Republica Moldova cât şi în România, dar şi în Europa”, a precizat Ciolacu, în deschiderea lucrărilor Congresului al X-lea extraordinar al Partidului Democrat din Moldova, la Chişinău.

El şi-a exprimat convingerea că Partidul Democrat o să aibă un nou început, chiar şi în contextul situaţiei dificile din regiune.

„Este evident că de astăzi Partidul Democrat o să aibă un nou început, este un restart din punctul meu de vedere, pe care îl aştepta toată lumea. Nu este o situaţie plăcută, nu numai în Republica Moldova, ci şi în România şi în întreagă Europă, cu adevărat faptul că Republica Moldova abia a început drumul către Uniunea Europeană şi nu este membru NATO, creează o vulnerabilitate în acest moment, în contextul agresiunii Rusiei asupra unui stat suveran. De aceea mă bucur nespus de mult că ne-aţi invitat şi ne vom putea adresa Congresului”, a punctat Ciolacu.

După congres, Ion Sula a susținut o conferință de presă. Acesta a fost ales pentru funcția de președinte al PSDE de 344 de delegați ai Congresului, Mircea Buga, fostul ministru al Sănătății și al Muncii fiind propus la funcția de prim-vicepreședinte; Eremei Priseajniuc (fostul director al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale) și Vadim Brînzaniuc (fostul preteror al sectorului Buiucani) – la cea de vicepreședinți.

Dumitru Diacov nu mai este președinte de onoare al formațiunii. S-a retras și din Consiliul Național Politic.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.