Membrii Partidului Democrat din Moldova (PDM) au organizat duminică, 20 noiembrie curent, Congresului al X-lea extraordinar al formațiunii în cadrul căruia au luat o serie de decizii, inclusiv redenumirea în Partidul Social Democrat European, pe scurt PSDE. La eveniment a fost prezent și Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților din România și liderul PSD.

„Congresul are loc într-o perioadă nu dintre cele mai ușoare pentru toată lumea, în preajma sărbătorilor de iarnă, la 1 an de zile de la un scrutin important – alegerile locale. Trebuie să ne vedem la față, să ne urăm un an nou bun și să ne pregătim de aceste alegeri”, a anunțat Monica Babuc, care l-a prezentat pe Ion-Marcel Ciolacu venit la Chișinău.

Politicianul român a declarat că Republica Moldova are nevoie de un partid social-democrat proeuropean, subliniind că lucrările Congresului al X-lea extraordinar al Partidului Democrat se vor desfăşura sub egida unităţii social-democraţiei pentru consolidarea unei forţe politice profesioniste, în care doctrinele politice contează „mai puţin”.

„Republica Moldova are nevoie de social-democraţi. Este un moment în care contează mai puţin doctrinele de dreapta sau de stânga, Republica Moldova are nevoie de un partid social-democrat proeuropean şi, din câte ştiu eu, – e aici şi domnul prim-ministru – din 2009, dumneavoastră aţi fost primii care aţi declanşat parcursul european al Republicii Moldova. Cred că românii trebuie să ştie acest lucru şi trebuie să ne ridicăm la aşteptările lor şi sunt ferm convins că după acest congres care cred că va fi sub egida unităţii social-democraţiei, cu toţii vom consolida o forţă politică profesionistă în Republica Moldova, care în perioada următoare va avea foarte multe de spus, atât în Republica Moldova cât şi în România, dar şi în Europa”, a precizat Ciolacu, în deschiderea lucrărilor Congresului al X-lea extraordinar al Partidului Democrat din Moldova, la Chişinău.

El şi-a exprimat convingerea că Partidul Democrat o să aibă un nou început, chiar şi în contextul situaţiei dificile din regiune.

„Este evident că de astăzi Partidul Democrat o să aibă un nou început, este un restart din punctul meu de vedere, pe care îl aştepta toată lumea. Nu este o situaţie plăcută, nu numai în Republica Moldova, ci şi în România şi în întreagă Europă, cu adevărat faptul că Republica Moldova abia a început drumul către Uniunea Europeană şi nu este membru NATO, creează o vulnerabilitate în acest moment, în contextul agresiunii Rusiei asupra unui stat suveran. De aceea mă bucur nespus de mult că ne-aţi invitat şi ne vom putea adresa Congresului”, a punctat Ciolacu.

După congres, Ion Sula a susținut o conferință de presă. Acesta a fost ales pentru funcția de președinte al PSDE de 344 de delegați ai Congresului, Mircea Buga, fostul ministru al Sănătății și al Muncii fiind propus la funcția de prim-vicepreședinte; Eremei Priseajniuc (fostul director al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale) și Vadim Brînzaniuc (fostul preteror al sectorului Buiucani) – la cea de vicepreședinți.

Dumitru Diacov nu mai este președinte de onoare al formațiunii. S-a retras și din Consiliul Național Politic.

#alegeri locale #PSDE

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.