Lucrările de modernizare a localităților conform celei de-a doua etape a Strategiei de dezvoltare a raionului Orhei pentru anii 2022-2027, intitulată „Raionul Orhei, raion de vis”, sunt în toi. În prezent, muncitorii lucrează de zor în satele Puțintei și Neculăieuca, acolo unde sunt puse în aplicare mai multe proiecte importante pentru oameni și le oferă localităților perspectivă. Anul acesta, la inițiativa lui Ilan Șor, urmează să fie modernizate 30 de comune și sate.

În satul Puțintei din raionul Orhei, au început lucrările de renovare a monumentului eroilor celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru care au fost alocați aproximativ 200 de mii de lei.

„De când am ajuns primar, am tot încercat să caut soluții pentru reparația acestui obiectiv important. Anul acesta, cu ajutorul sponsorilor și al Consiliului raional Orhei, reușim să ne atingem scopul. Suntem în preajma zilei de 9 Mai, când vom sărbători pacea, și pentru noi a fost foarte important să renovăm acest monument. Nu trebuie să uităm istoria, să cinstim memoria celor care au luptat pentru pace și este foarte important ca și noile generații să știe cât mai multe despre trecut”, a menționat Elena Nani, primarul comunei Puțintei.

Concomitent, se lucrează cu zor și în satul Neculăieuca din raionul Orhei. Momentan, se desfășoară lucrări de renovare a Casei de Cultură, dar vor fi implementate și alte proiecte. Au fost alocați circa un milion de lei.

„Ne-am propus să renovăm fațada și teritoriul Casei de Cultură, unde vor fi aproximativ 560 de metri pătrați de pavaj. Vom instala și bănci, pentru ca locuitorii satului să aibă unde să se odihnească, să se relaxeze. Casa de Cultură a fost lăsată ani buni de izbeliște și a venit timpul să le bucurăm ochii celor 1300 de localnici. Totodată, vom construi o estradă de vară. În 2021, a fost renovată grădinița din localitate, urmează să reparăm și școala”, a precizat Violeta Bâscal, primarul satului Neculăieuca.

Echipa Partidului „ȘOR” a acordat mereu o atenție deosebită domeniilor Educație și Cultură, motiv pentru care investițiile în aceste sectoare contribuie la dezvoltarea satelor, da și a Republicii Moldova, în general.

„Pentru Ilan Șor și echipa sa, dar și pentru Consiliul raional Orhei, investițiile în educație și cultură sunt foarte importante. Fără investiții în aceste domenii, nu poți dezvolta celelalte sectoare. Drept dovadă, este și renovarea Casei de Cultură din Neculăieuca, unde vor fi făcute investiții semnificative. Scopul nostru este ca toate satele din Republica Moldova să prindă viață. Problemele demografice marchează profund viitorul satelor noastre, iar investițiile de infrastructură și în obiectivele de menire socială îi determină pe cei plecați în străinătate să revină acasă”, a adăugat Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei.

Potrivit liderului Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, toate aceste proiecte vor impulsiona economia raionului Orhei. Pe lângă îmbunătățirea infrastructurii și rezolvării altor probleme stringente, echipa formațiunii lui Ilan Șor își propune să creeze peste 10.000 de locuri de muncă. El a mai spus că scopul nu constă doar în faptul de a construi și de a schimba aspectul localităților, ci de a-i convinge pe cei plecați în străinătate să revină acasă. În 2022, 11 sate au fost modernizate conform Strategiei de dezvoltare a raionului Orhei.

#lucrări #Partidul Șor #raionul Orhei #sate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.