Publicația rusă „Novaya Gazeta. Europa” scrie că șeful Ceceniei, Ramzan Kadîrov, este grav bolnav – suferă de necroză pancreatică, ceea ce nu lasă nicio speranță de însănătoșire.

„De un an de zile, starea de sănătate a șefului Ceceniei ridică multe semne de întrebare. Faptul că Kadîrov este bolnav este negat oficial, în primul rând de el însuși și de anturajul său.

Dar există lucruri care nu pot fi ascunse, și anume schimbările izbitoare în ceea ce privește aspectul, comportamentul și programul de lucru al liderului cecen.

Kadîrov este bolnav, iar Kremlinul se confruntă cu o problemă serioasă – cum să se pregătească în cea mai dificilă regiune a Rusiei, în cel mai nedureros mod posibil, pentru schimbarea de putere care ar putea avea loc în viitorul apropiat”, subliniază Novaya Gazeta.

Kadîrov a fost diagnosticat pentru prima dată cu necroză pancreatică în ianuarie 2019. La acea vreme, șeful Ceceniei nu a ascuns în mod deosebit faptul că a trebuit să plece în vacanță din cauza unei „incapacități temporare de muncă”. El a invocat o ușoară indispoziție, febră și gripă, în care, din anumite motive, „i s-au pus perfuzii timp de doar două zile (citat după Kadîrov)”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acum, starea de sănătate a lui Kadîrov a început să se deterioreze rapid. „Ca urmare a insuficienței renale și a stagnării fluidelor în plămâni (consecințe ale bolii de bază), forma abdomenului său a căpătat toate semnele unei ascite pancreatogene, a dezvoltat o teribilă lipsă de aer, îi era greu să vorbească, mergea încet și se îmbrăca prea călduros pentru climatul cecen”, notează publicația.

Potrivit ziarului, Kremlinul nu numai că este la curent cu starea lui Kadîrov, dar a elaborat încă din septembrie anul trecut un scenariu în cazul unei „schimbări forțate a puterii în Cecenia”.

#Kadîrov #necroza pancreatica #Novaya Gazeta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.