Comisia juridică, numiri și imunități a finalizat examinarea celor 9 cereri ale Procuraturii Generale, prin care a solicitat retragerea imunității deputatului fugar, Ilan Șor, și a aprobat raportul, urmând să fie prezentate concluziile plenului Parlamentului pentru a adopta hotărârea în cazul acestor solicitări. Informația a fost prezentată marți, 21 decembrie de către președinta Comisiei, Olesea Stamate, în cadrul unui briefing de presă, după ședință.

Potrivit deputatei, Biroul permanent al Parlamentului urmează să decidă dacă ședința plenului unde se vor examina cele 9 cereri va fi publică sau cu ușile închise.

Totodată, Stamate afirmă că, avocații lui Ilan Șor au anunțat vineri, 17 decembrie, că nu vor mai participa la nici o ședință a Comisiei juridice, numiri și imunități, unde s-au examinat aceste cereri ale PG.

„Membrii Comisiei au primit toată informația comprehensivă de la Procuratura Generală și au analizat-o în detalii și foarte minuțios. A fost o informație destul de detaliată pe chestiunea ce i se impută domnului Șor”, a spus Stamate.

Olesea Stamate a mai precizat că, în cele 9 cereri sunt vizate evenimentele din anii 2012-2014, când s-a produs frauda bancară și concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

La ședința Comisiei au mai participat: procurorul general interimar, Dumitru Robu, și încă alți doi procurori și s-a desfășurat cu ușile închise.

Amintim că, în dimineața de 16 decembrie curent, în adresa Parlamentului au parvenit nouă cereri de la Procuratura Generală privind ridicarea imunității lui Ilan Șor pentru reținerea, percheziția, arestarea și trimiterea acestuia în judecată.

Și în fosta legislatură Ilan Șor a rămas fără imunitate. S-a întâmplat în data de 15 august 2019. Cu un demers în acest sens a venit la fel Dumitru Robu. La baza cererii de atunci au stat acuzațiile că ar fi participat la devalizarea sistemului bancar în perioada 2010-2014 de la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cunoscută în spațiul public ca „frauda bancară” sau „furtul miliardului”.

Ilan Șor este în căutare internațională din 30 iulie 2019. A fugit din țară, după ce Partidul Democrat (PDM), condus de Vladimir Plahotniuc, a cedat puterea în favoarea coaliției formate între PSRM și Blocul ACUM (PAS, Platforma DA). S-ar afla în Israel. În acea perioadă, și liderul democraților a dispărut, despre care se spune că ar fi în Turcia.

#comisie #Ilan Șor #Olesea Stamate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.