Securitatea, încrederea în stat, bunăstarea, identitatea și siguranța sunt subiectele primordiale, în baza cărora propaganda rusă manipulează moldovenii, pentru a periclita procesul de integrare europeană. Datele sunt prezentate într-un raport publicat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Conform documentului, temele referitoare la securitate au fost utilizate pentru a activa anxietăți legate de război, NATO, neutralitate, Ucraina, regiunea transnistreană, suveranitate și control extern.

„În infrastructura malignă, securitatea este prezentată nu ca domeniu de consolidare a capacității statului, ci ca pericol produs de apropierea de Occident. Aceste mesaje urmăresc blocarea dezbaterii raționale despre securitate. Orice cooperare externă, reformă de apărare sau discuție despre reziliență este reinterpretată ca pregătire pentru război, pierdere a neutralității sau subordonare față de Occident”, se arată în raport.

Un alt subiect care pune presiune pe opinia publică se referă la securitate. Specialiștii Centrului notează că în acest scop se folosesc critici la adresa Poliției, acuzații privind represiunile față de cetățeni, dar și prezentarea unor percepții că statul este incapabil să protejeze societatea de criminalitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Actorii maligni au atacat alegerile, justiția, presa, reformele, instituțiile, capacitatea administrativă și imaginea externă a Republicii Moldova. Obiectivul este degradarea încrederii publice în stat ca instituție legitimă. (…) Identitatea, bunăstarea, securitatea și ordinea publică sunt puncte de intrare, dar efectul final urmărit este erodarea legitimității statului și a încrederii în direcția strategică a Republicii Moldova. Atacurile asupra alegerilor, justiției, presei, reformelor și imaginii externe sunt cele care conectează temele punctuale într-un cadru mai larg de delegitimare”, se mai arată în document.

Integrarea europeană nu apare doar ca temă separată, ci ca fir transversal în aproape toate subiectele abordate. Potrivit analizei, actorii maligni asociază procesul de aderare la UE cu pierderea suveranității, control extern asupra țării, costuri economice, abandonarea piețelor tradiționale, reforme impuse, atacuri asupra identității și a exercitării libere a religiei.

„Această temă este importantă deoarece arată că obiectivul nu este doar atacarea unor politici punctuale, ci afectarea consensului intern și extern privind direcția strategică a Republicii Moldova”, punctează specialiștii de la Centrul pentru combaterea dezinformării.

În document se mai punctează că că integrarea europeană este atacată nu doar prin mesaje directe anti-UE. În acest sens, propaganda folosește narațiuni care să submineze încrederea în stat, în instituții, în reforme, în securitate și în capacitatea Republicii Moldova de a acționa ca partener credibil.

#integrare europeană #manipulare #Moldova #triggere #UE

Compania aeriană letonă airBaltic a anunțat luni că a solicitat la New York protecția oferită de Capitolul 11 al Codului Federal al Falimentului din SUA, în cadrul unui proces de restructurare menit să reducă datoriile, în condițiile în care războiul din Iran pune presiune tot mai mare asupra sectorului aerian, transmite Reuters, scrie HotNews.

AirBaltic a declarat într-un comunicat că a obținut un angajament de finanțare în valoare de 350 de milioane de euro din partea unor creditori, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține operațiunile pe durata restructurării.

Capitolul 11 din Codul Falimentului din SUA permite reorganizarea activităților și este disponibilă pentru orice afacere, indiferent dacă este organizată ca societate pe acțiuni, parteneriat sau întreprindere individuală, precum și pentru persoane fizice. Procedura este mai similară cu cea a insolvenței din România.

Războiul dintre SUA și Iran a provocat dublarea prețurilor combustibilului pentru avioane, declanșând cea mai gravă criză din industria transportului aerian de la pandemia de COVID-19 încoace.

Investitorii și directori ai companiilor aeriene au avertizat de luni de zile că operatorii cu bilanțuri financiare fragile și cu o expunere mai mare la volatilitatea prețurilor petrolului vor fi cei mai afectați de conflict.

AirBaltic, companie deținută în majoritate de guvernul leton, a declarat că decizia sa are ca scop obținerea protecției față de creditori, în timp ce negociază restructurarea datoriilor. Compania a adăugat că zborurile vor fi operate conform programului pe durata procedurii supravegheate de instanță.

Aceasta a devenit acum a doua companie aeriană din lume și prima din Europa care intră în această procedură invocând creșterea costurilor cu carburanții, după falimentul din luna mai al operatorului aerian american low-cost Spirit Airlines. Directorii de la Spirit Airlines nu reușiseră să obțină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare finanțat de guvernul SUA.

Pe lângă presiunile financiare care determinaseră deja acordarea unui împrumut de 30 de milioane de euro de către statul leton în aprilie, poziția de lichiditate a airBaltic s-a deteriorat și mai mult în ultimele luni, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul.

Și alte companii aeriene, precum AirAsia, cel mai mare operator aerian low-cost din Asia de Sud-Est, caută capital suplimentar, în condițiile intensificării presiunilor financiare provocate de creșterea costurilor cu combustibilul pentru avioane și de pierderile importante generate de fluctuațiile cursurilor valutare.

#companie avia #faliment #scumpiri carburanti