Europarlamentarul român liberal Rareș Bogdan a anunțat pe pagina sa de Facebook că a fost ales vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European. „Am fost ales vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) a Parlamentului European, mulțumesc tuturor pentru încrederea acordată! Cea mai prestigioasă comisie a Parlamentului European reunește foști șefi de stat și de guvern, foști miniștri de externe, comisari europeni, foști jurnaliști de top și personalități ale vieții academice și culturale din țări UE”, a scris el.

În postarea sa, eurodeputatul menționează următoarele: „Consider că prezența în AFET la nivel de reprezentare și coordonare este un succes major pentru România mai ales în actualul context geopolitic – să ne gândim la Ucraina, care duce un război de apărare a cetățenilor săi, dar și a întregii Uniuni Europene, să ne gândim la procesul de extindere, unde îi vrem alături, în Casa Comună Europeană, atât pe ucraineni și georgieni, dar mai ales pe frații noștri români din Republica Moldova, să ne gândim la conflictul din Orientul Mijlociu și situația tot mai complicata din Balcani”.

„Vreau să-i felicit și pe colegii mei liberali, care au obținut poziții extrem de importante pentru România: Dan Motreanu a fost ales vice-coordonatorul Grupului PPE în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI); Daniel Buda a fost ales prim-vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, iar Siegfried Mureșan a fost ales vicelider al Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European. Mult succes, dragi colegi!”

„Vom reprezenta cu demnitate și loialitate interesele României și ale românilor în cadrul Parlamentului European. Este o onoare pentru mine! Munca alături de președintele AFET, David McAllister (CDU, Germania), va fi un privilegiu! Vom aborda cu curaj dosarele fierbinți care implică nu doar interesele Uniunii Europene, dar și de apărare a valorilor democratice pe acest glob tot mai frământat! Prioritatea mea absolută este situația din Republica Moldova, care face față greu șantajului ticalos al Federației Ruse și războiului informațional care se extinde! Doamne ajută!”, astfel și-a conchis postarea Rareș Bogdan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Parlamentul European #Rareș Bogdan #Republica Moldova

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.