Creditele de urgență pentru agricultori au criterii de eligibilitate incluzive și accesibile, susține Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA(, după ce fermierii au anunțat că băncile nu-i pot recredita dacă au datorii la plăți.

„În urma discuțiilor din data de 20 februarie 2024 cu agricultorii, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a inițiat procese de analiză a propunerilor înaintate de fermieri cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, BNM și cu ODA.

Noul mecanism propus agricultorilor „Creditul Agricol de Urgență” vine din start cu prevederi ajustate necesităților agricultorilor care au renegociat creditele la bănci, adică este clasificat în categoria „Substandard”. Așadar, se lucrează asupra ajustării prevederilor pentru a exclude obstacolele care, în trecut, limitau accesul la finanțare. Criteriile de eligibilitate pentru ‘Creditul Agricol de Urgență’ sunt proiectate să fie incluzive și accesibile.

De asemenea, vă comunicăm că, în perioada 2022 și 2023 au fost emise 924 garanții în valoare de 1035 mil. lei, care au garantat credite în valoare de 2219 mil. lei. Pentru agricultori au fost acordate 316 garanții în valoare de 281 mil. lei, care au garantat credite de 627 mil. lei”, se arată într-un răspuns transmis redacției Realitatea de către purtătoarea de cuvânt a ministerului, Daniela Turculeț.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Amintim că, ședința ministrului Vladimir Bolea cu fermierii, care urma să aibă loc miercuri, s-a amânat pentru vineri. Drept urmare, reprezentanții ramurei s-au declarat nemulțumiți și au anunțat că vor scoate joi tehnica agricolă pe șoselele din țară în ziua de joi, 22 februarie.

Agricultorii, foc și pară după amânarea ședinței de la MAIA: Joi tehnica agricolă va fi scoasă pe șosele

Săptămâna trecută fermierii au purtat discuții cu premierul Dorin Recean și ministrul Vladimir Bolea. Propunerea Guvernului este ca aceștia să poată primi credite de până la 500.000 de lei, cu garanții de 90% din partea statului.

A urmat o nouă întrevedere a șefului de la Agricultură cu protestatarii pe 20 februarie, iar la finalul ei funcționarul declara că are nevoie să discute cu mai mulți colegi din ministere și cu reprezentanții Băncii Naționale, fiind stabilită o nouă întâlnire pe 21 februarie, care apoi s-a contramandat.

#credite agricole #fermieri #Ministerul Agriculturii #proteste #reacție

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.