Piața muncii din Republica Moldova a înregistrat în 2024 o ușoară contractare, atât în ceea ce privește numărul persoanelor active, cât și al celor ocupate, în timp ce rata șomajului a continuat să scadă, scrie Bani.md cu referire la datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, în scădere cu 4,3% față de anul precedent. Populația ocupată a fost de 853,9 mii persoane, cu 3,7% mai puțin decât în 2023. În același timp, rata șomajului a scăzut de la 4,6% la 4,0%. În structura forței de muncă, femeile au reprezentat 51,0%, o pondere ușor superioară celei a bărbaților, iar persoanele din mediul rural au depășit, de asemenea, proporția celor din urban (50,3% față de 49,7%).

Rata de participare la forța de muncă pentru populația de 15 ani și peste a fost de 44,5%, în scădere față de 45,1% în 2023. Această rată a fost mai ridicată în rândul bărbaților (47,7%) decât al femeilor (41,7%), și mai mare în urban (51,2%) decât în rural (39,3%). Pentru grupa de vârstă 20–64 ani, participarea a crescut la 59,1%, față de 58,4% în 2023, cu diferențe importante între sexe (60,9% bărbați și 57,5% femei) și între medii (66,0% urban și 53,5% rural).

La tineri, participarea la forța de muncă rămâne modestă: 32,1% la grupa de vârstă 15–29 ani și 41,9% la cei între 15–34 ani. Rata de participare a persoanelor cu dizabilități a fost de 18,4%, cu diferențe semnificative în funcție de sex și mediu – 25,0% în urban față de doar 15,0% în rural.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a fost de 42,7%, în scădere de la 43,1% în 2023. Și aici se observă o diferență clară între sexe (45,9% bărbați și 40,0% femei), dar și între urban (49,1%) și rural (37,8%). Pentru grupa 20–64 ani, rata de ocupare a crescut la 56,8%, cu valori mai ridicate la bărbați (58,6%) decât la femei (55,1%), și în urban (63,3%) față de rural (51,5%). La tineri (15–29 ani), rata de ocupare a fost de 29,8%, iar pentru persoanele în vârstă de muncă conform legislației, de 55,7%.

Ocupația persoanelor cu dizabilități rămâne extrem de scăzută, cu o rată generală de 17,5%, mai mare la bărbați (18,5%) decât la femei (16,2%) și semnificativ mai ridicată în urban (23,2%) comparativ cu ruralul (14,6%).

Distribuția populației ocupate pe ramuri economice arată o scădere a ponderii muncii în agricultură, de la 20,9% în 2023 la 18,1% în 2024. În industrie lucrează 13,4%, iar în construcții 7,5%. Serviciile au atras cea mai mare parte a forței de muncă – 61,0%, în creștere față de anul precedent. Pe regiuni, municipiul Chișinău concentrează 32,5% din totalul ocupării, urmat de nord (28,8%), centru (23,8%) și sud (14,8%).

În ceea ce privește forma de proprietate, 31,0% din persoanele ocupate lucrează în sectorul public, iar 69,0% în sectorul privat sau în alte forme. Salariații reprezintă 81,1% din totalul populației ocupate, fiind urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,6%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Dintre salariați, 88,7% au contracte pe durată nedeterminată.

Munca nedeclarată persistă, dar este în scădere. În rândul salariaților, 5,8% lucrează în baza unor înțelegeri verbale, fără contract individual, față de 7,1% în 2023. Fenomenul este mai des întâlnit la bărbați (7,6%) decât la femei (4,2%), și predomină în agricultură (56,3%), construcții (17,9%) și comerț (6,4%).

În sectorul informal activează 14,8% din totalul persoanelor ocupate, în scădere față de 16,2% în anul precedent. În agricultură, ocuparea informală este de 64,4%, iar în sectorul neagricol – 10,9%, cu un vârf de 63,3% în construcții. Din totalul persoanelor ocupate informal, aproape un sfert sunt salariați.

Salariul „în plic” continuă să existe: 6,0% dintre salariați au lucrat informal și au fost remunerați astfel. Cele mai mari ponderi sunt în agricultură (56,2%), construcții (18,3%) și comerț (6,5%).

Subocuparea afectează 23,4 mii de persoane, adică 2,7% din totalul celor ocupați, în scădere față de 3,3% în 2023. În același timp, 11,9% din populația ocupată își doresc să-și schimbe locul de muncă, principalele motive fiind veniturile nesatisfăcătoare.

Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii, este estimat la 35,2 mii persoane, în scădere față de 42,6 mii în anul precedent. Ponderea șomerilor este mai mare în rândul femeilor (52,8%) și în mediul urban (51,7%). Rata șomajului la nivel național este de 4,0%, mai scăzută la bărbați (3,8%) și în rural (3,8%), comparativ cu femeile și mediul urban (ambele 4,1%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #angajatori #Moldova #negru

Economia mondială a rezistat mai bine decât se estima în fața șocului energetic provocat de războiul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, însă pericolul nu a trecut. Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, avertizează că o nouă creștere a prețului petrolului ar putea alimenta din nou inflația și ar obliga băncile centrale să mențină dobânzi ridicate.

Declarația a fost făcută înaintea reuniunii responsabililor financiari din G20, care va avea loc săptămâna viitoare la Asheville, în Carolina de Nord. Potrivit Kristalinei Georgieva, economia mondială este prinsă între efectele negative ale reducerii livrărilor de energie din regiunea Golfului și factorii care susțin creșterea, în special investițiile masive în inteligența artificială.

Șefa FMI spune că economia globală a reușit până acum să absoarbă șocul energetic mai bine decât se anticipa. Printre factorii care au contribuit se numără utilizarea rezervelor de petrol și gaze, creșterea aprovizionării din afara regiunii Golfului, reducerea cererii de energie, dezvoltarea surselor regenerabile și revenirea la producția de energie pe bază de cărbune în unele țări.

În același timp, investițiile în inteligența artificială din Statele Unite susțin profiturile companiilor și consumul, în timp ce alte state își extind infrastructura pentru centre de date și achizițiile de echipamente necesare tehnologiilor AI.

FMI și-a redus în iulie prognoza privind creșterea economiei mondiale în 2026, până la 3%. Instituția a avertizat atunci că războiul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului și incertitudinile legate de dezvoltarea inteligenței artificiale reprezintă riscuri suplimentare pentru economie.

Georgieva le cere însă decidenților să nu considere că pericolul a trecut. Prețul petrolului Brent se menține în prezent între 80 și 90 de dolari pe baril, după ce în primăvară depășise 118 dolari.

„Șocul energetic nu s-a terminat. O nouă creștere a prețurilor petrolului ar putea alimenta inflația, forțând băncile centrale să mențină o poziție politică restrictivă, cu implicații de domino asupra costurilor serviciului datoriei și asupra activității economice”, a avertizat șefa FMI.

Ea a subliniat că statele trebuie să-și rezolve problemele fiscale și să prezinte planuri credibile pentru reducerea datoriilor și menținerea deficitelor pe o traiectorie sustenabilă. Totodată, Georgieva a insistat că băncile centrale trebuie să rămână concentrate pe menținerea stabilității prețurilor, chiar dacă dobânzile ridicate pot încetini economia.

FMI urmează să-și actualizeze prognozele economice la mijlocul lunii octombrie, în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, care vor avea loc la Bangkok.