Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Alice Walton, cea mai bogată femeie din lume în 2025, cu o avere de 101 miliarde de dolari

06 Apr. 2025, 10:50
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
06 Apr. 2025, 10:50 // Economie //  Realitatea.md

Numărul femeilor miliardare din lume este încă scăzut, dar se află într-o creștere lentă. Conform listei Forbes pentru anul 2025, doar 13,4% dintre miliardarii planetei sunt femei, adică 406 dintr-un total de 3.028. Acest procent a crescut ușor față de anul precedent, când erau 369 de femei miliardare, reprezentând 13,3% din total.

Alice Walton, moștenitoarea imperiului Walmart, este cea mai bogată femeie din lume, cu o avere estimată la 101 miliarde de dolari. Ea a recâștigat primul loc în fața lui Francoise Bettencourt Meyers, moștenitoarea companiei L’Oréal, care are o avere de 81,6 miliarde de dolari.

Cele două miliardare au concurat pentru prima poziție în ultimii cinci ani. Bettencourt Meyers a făcut istorie în iunie 2024, devenind prima femeie cu o avere de 100 de miliarde de dolari. Totuși, creșterea acțiunilor Walmart și scăderea valorii L’Oréal au readus-o pe Walton pe prima poziție până în septembrie.

Printre cele mai bogate femei din lume se numără și Julia Koch, văduva industrialistului David Koch, precum și Jacqueline Mars, moștenitoarea imperiului dulciurilor Mars.

Majoritatea femeilor din top 10 sunt moștenitoare ale unor mari imperii financiare, dar există și excepții. Rafaela Aponte-Diamant, cofondatoarea companiei elvețiene de transport maritim MSC, este cea mai bogată femeie care și-a construit singură imperiul financiar, având o avere de 37,7 miliarde de dolari.

Pe lista celor mai bogate femei din lume și-au făcut apariția și câteva nume noi. Melinda French Gates, fosta soție a lui Bill Gates, are o avere de 30,4 miliarde de dolari, în timp ce Marilyn Simons, văduva legendarului investitor Jim Simons, a acumulat 31 de miliarde de dolari. De asemenea, antreprenoarea Martine Rothblatt și Tatiana Volodina, proprietara lanțului de cosmetice L’Etoile, sunt printre cele mai noi miliardare din listă.

În schimb, două femei au părăsit topul primelor zece. Gina Rinehart, miliardara australiană din industria minieră, a suferit o scădere de 5% a averii din cauza prețurilor scăzute la minereul de fier. De asemenea, MacKenzie Scott, fosta soție a lui Jeff Bezos, a coborât în clasament din cauza donațiilor generoase către cauze filantropice.

Printre cele mai notabile femei din acest top se numără și Miriam Adelson, cu o avere de 32,1 miliarde de dolari din industria cazinourilor, și Abigail Johnson, CEO-ul Fidelity Investments, cu 32,7 miliarde de dolari.

Savitri Jindal, cea mai bogată femeie din India, ocupă locul șase în clasament, cu 35,5 miliarde de dolari, datorită imperiului său industrial din domeniul oțelului și infrastructurii.

Clasamentul evidențiază că, deși numărul femeilor miliardare este încă mic, tendința de creștere este constantă. Pe măsură ce tot mai multe femei intră în afaceri și în domenii financiare, este de așteptat ca acest procent să crească în anii următori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.