În februarie 2026, încrederea rușilor în Vladimir Putin a coborât la cel mai scăzut nivel de la începutul războiului împotriva Ucrainei. Conform unui sondaj realizat de Centrul rus de Cercetare a Opiniei publice, doar 32,1% dintre respondenți l-au menționat pe Putin atunci când au fost întrebați în cui ar acorda încredere să se ocupe de probleme importante ale statului.

În martie 2024, 48,8% dintre ruși afirmau că i-a încredința liderului de la Kremlin să se preocupe de chestiunile statului, cifra fiind cea mai mare înregistrată vreodată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, rezultatele unui sondaj închis, în care respondenții au fost rugați să își evalueze încrederea în fiecare politician în mod individual, arată că 77,5% dintre respondenți au încredere în Putin – ponderea combinată a răspunsurilor „cu siguranță am încredere” și „am destul de multă încredere”. La sfârșitul lunii decembrie 2025, ponderea era de 80,9%.

În februarie, 17,8% dintre respondenți și-au exprimat lipsă de încredere în șeful statului, potrivit The Moscow Times. Alți politicieni în care rușii au încredere sunt premierul Mihail Mișustin, fostul lider de la Kremlin Dmitri Medvedev, comunistul Ghenadi Ziuganov, liderul mișcării „Rusia Unită” Serghei Mironov și liberal-democratul Leonid Sluțki.

#rating #prabusire #încredere #sondaj #Putin

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, afirmă că actualul canal de comunicare dintre Chișinău și Tiraspol, formatul „1+1”, rămâne funcțional pentru gestionarea problemelor curente, însă este insuficient pentru o soluționare politică a conflictului transnistrean.

Oficialul a mai precizat la o emisiune de la Jurnal TV că formatul „5+2”, utilizat anterior în negocieri, nu mai este viabil, mai ales în contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucraina.

„Format este mort, în situația în care foști participanți la acest format, este stat agresor, Federația Rusă, care a invadat alt participant de la acest format, Ucraina, vecinii noștri, prietenii noștri”, a punctat Grosu.

În aceste condiții, autoritățile de la Chișinău pledează pentru crearea unui nou cadru de negocieri, care să includă actori relevanți la nivel geopolitic, precum Uniunea Europeană, Statele Unite, România și Ucraina.

Declarațiile vin în contextul unei noi întrevederi în format „1+1” desfășurate ieri la Tiraspol, între vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, și reprezentantul regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev. Discuțiile au fost considerate „utile”, însă fără rezultate concrete.