Interzicerea importului de alcool din Federația Rusă din cauza operațiunii militare în Ucraina a avut un impact negativ asupra producătorului de vodcă „Ruskii Standart” și „Zelionaia Marka” – Grupul de companii Rust Tariko. Conform rezultatelor din ianuarie-aprilie, grupul a redus producția de vodcă cu 14% și a pierdut teren în fața Tatspirtprom și Alcoholic Siberian Group (ASG). Între timp, cele mai vizibile rate de creștere sunt demonstrate de producători care livrează pe piață votcă la prețuri mici, scrie BANI.MD cu trimitere la Kommersant.

Conform rezultatelor din ianuarie-aprilie a acestui an, au existat modificări în lista liderilor în producția de vodcă din Rusia, potrivit datelor participanților de pe piață. GC „Rugina” („Ruskii Standart””, „Zelionaia Marka”) Rustam Tariko a redus producția cu 14%, la 2,1 milioane de decilitri și s-a clasat pe locul patru față de doi unde era anterior. Al doilea a fost Tatspirtprom (Moneda Rusă, Khanskaya), care și-a crescut producția cu 15%, până la 2,6 milioane decalitri. Iar locul trei a fost ocupat de ASG („Five Lakes”, „White Birch”) cu 2,26 milioane decalitri, adică cu 23% mai mult decât cu un an în urmă. Grupul Beluga (Belenkaya, Arkhangelskaya) a crescut producția cu 11% la 3,1 milioane decalitri, păstrându-și primul loc. Potrivit EGAIS, producția totală de vodcă din Federația Rusă în ianuarie-aprilie a crescut cu 10,9%, vânzările cu amănuntul – cu 7,1% față de an.

Distileria Tula 1911, care produce vodcă sub propriile mărci Medved, Starley, Penega și îmbuteliază, de asemenea, o serie de mărci sub contract, inclusiv Finsky Ice, a arătat cea mai mare dinamică printre cei mai mari zece producători de vodcă. În primele patru luni, fabrica a crescut îmbutelierile cu 84%, până la 909 mii decilitri. Compania asociază dinamica cu extinderea portofoliului de mărci și preconizează că până la sfârșitul anului va ajunge la o producție de până la 4 milioane de decalitri. Și sursele Kommersant de pe piață indică faptul că cererea pentru produsele Distileriei Tula 1911 este asigurată de vodca din segmentul de preț cel mai mic. Deci, „Starley” în „Roșu și alb” costă 289,99 ruble pentru 0,5 l. Reprezentantul producătorului spune că este prezent în diferite segmente, deși „bătălia principală” este în segmentul de până la 300 de ruble. Conform previziunilor lui Serghei Lebedev, segmentele premium și de masă continuă să crească pe piața vodcii.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.