Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, care s-a retras din viața politică și își face apariția în spațiul public temporar și-a expus părerea față de un potențial război generat de către Federația Rusă prin atacarea militară a Ucrainei.

Filat afirmă că, Indiferent dacă Rusia va invada sau nu în Ucraina acest lucru va marca pentru mulți ani relațiile internaționale.

„Amenințarea cu forța exercitată de Rusia asupra Ucrainei și spectrul unui război pe continentul european va marca pentru mulți ani relațiile internaționale. Indiferent dacă Rusia va invada sau nu în Ucraina, războiul va deveni o realitate, doar că va fi din ce în ce mai perfecționat. Fie că va fi unul hibrid ce va combina amenințarea cu forța, măsuri economice limitative, ingerințe în statele suverane etc., ori va fi un război cognitiv de natură să modifice nu doar ce gândesc oamenii, dar și cum gândesc, conflictul va deveni o permanență cu care va trebui să trăim. Militarizarea neuroștiințelor, bătălia pentru mintea oamenilor, va permanentiza un tip de conflict greu de perceput, dar mai ales greu de contracarat”, crede Filat.

Fostul premier al Republicii Moldova, condamnat pentru acte de corupție, iar ulterior absolvit de o parte a pedepsei menționează că „Rusia își dorește modificarea sistemului internațional și impunerea unei lumi multipolare, în care fiecare mare putere beneficiază de o sferă de influență unde își impune propriul sistem”.

„Din păcate, după mulți ani, dreptul forței a înlocuit forța dreptului în relațiile internaționale. Pentru Republica Moldova un război clasic în Ucraina ar fi un dezastru: fluxuri comerciale blocate, refugiați, întreruperi de gaze și instabilitate. De asemenea, un război hibrid și cognitiv ne va afecta dezvoltarea și ne va îngusta opțiunile de decizie. În acest context, singurele soluții pe care le avem sunt scăderea vulnerabilităților, maximizarea interdependențelor cu vestul și o cât mai mare solidaritate între noi”, conchide Filat.

Precizăm că, în ultima perioadă, Federația Rusă și-a concentrat la granița cu Ucraina un număr impresionant de soldați – peste 100 de mii, tehnică militară grea, rezerve de sânge și toată logistica. Inițial se afirma că acest lucru se face în contextul unor exerciții militare. Ulterior, Rusia a început să reamplaseze tot mai aproape de granița cu Ucraina toată tehnica militară, ajungându-se chiar la 30 km distanță.

Ieri, 14 februarie, în cadrul unei adresări către cetățenii din Ucraina, președintele Vladimir Zelenski, a afirmat că rușii ar urma să invadeze țara lor la data de 16 februarie. Astăzi, 15 februarie, reprezentanții Ministerului Apărării ai Federației Ruse au anunțat că „exercițiile militare la granița cu Ucraina au luat sfârșit, iar toată tehnica militară va fi adusă înapoi în garnizoanele de pe teritoriul federației.

#razboi #Rusia #Ucraina #Vlad Filat

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.