„Războiul” l-a scos „pe front”. Filat și părerea sa față de o posibilă invazie a Ucrainei. Cum ar fi afectată Moldova?

Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, care s-a retras din viața politică și își face apariția în spațiul public temporar și-a expus părerea față de un potențial război generat de către Federația Rusă prin atacarea militară a Ucrainei.

Filat afirmă că, Indiferent dacă Rusia va invada sau nu în Ucraina acest lucru va marca pentru mulți ani relațiile internaționale.

„Amenințarea cu forța exercitată de Rusia asupra Ucrainei și spectrul unui război pe continentul european va marca pentru mulți ani relațiile internaționale. Indiferent dacă Rusia va invada sau nu în Ucraina, războiul va deveni o realitate, doar că va fi din ce în ce mai perfecționat. Fie că va fi unul hibrid ce va combina amenințarea cu forța, măsuri economice limitative, ingerințe în statele suverane etc., ori va fi un război cognitiv de natură să modifice nu doar ce gândesc oamenii, dar și cum gândesc, conflictul va deveni o permanență cu care va trebui să trăim. Militarizarea neuroștiințelor, bătălia pentru mintea oamenilor, va permanentiza un tip de conflict greu de perceput, dar mai ales greu de contracarat”, crede Filat.

Fostul premier al Republicii Moldova, condamnat pentru acte de corupție, iar ulterior absolvit de o parte a pedepsei menționează că „Rusia își dorește modificarea sistemului internațional și impunerea unei lumi multipolare, în care fiecare mare putere beneficiază de o sferă de influență unde își impune propriul sistem”.

„Din păcate, după mulți ani, dreptul forței a înlocuit forța dreptului în relațiile internaționale. Pentru Republica Moldova un război clasic în Ucraina ar fi un dezastru: fluxuri comerciale blocate, refugiați, întreruperi de gaze și instabilitate. De asemenea, un război hibrid și cognitiv ne va afecta dezvoltarea și ne va îngusta opțiunile de decizie. În acest context, singurele soluții pe care le avem sunt scăderea vulnerabilităților, maximizarea interdependențelor cu vestul și o cât mai mare solidaritate între noi”, conchide Filat.

Precizăm că, în ultima perioadă, Federația Rusă și-a concentrat la granița cu Ucraina un număr impresionant de soldați – peste 100 de mii, tehnică militară grea, rezerve de sânge și toată logistica. Inițial se afirma că acest lucru se face în contextul unor exerciții militare. Ulterior, Rusia a început să reamplaseze tot mai aproape de granița cu Ucraina toată tehnica militară, ajungându-se chiar la 30 km distanță.

Ieri, 14 februarie, în cadrul unei adresări către cetățenii din Ucraina, președintele Vladimir Zelenski, a afirmat că rușii ar urma să invadeze țara lor la data de 16 februarie. Astăzi, 15 februarie, reprezentanții Ministerului Apărării ai Federației Ruse au anunțat că „exercițiile militare la granița cu Ucraina au luat sfârșit, iar toată tehnica militară va fi adusă înapoi în garnizoanele de pe teritoriul federației.

#Vlad Filat #razboi #Ucraina #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.