Ministrul de Externe al Italiei, Luigi di Maio, a declarat că „războiul mondial al pâinii a început deja”, din cauza blocării cerealelor în Ucraina, care împiedică accesul la grâne pentru numeroase ţări vulnerabile. Această situaţie implică „riscul ca noi conflicte să izbucnească în Africa”.

„Războiul mondial al pâinii este deja în desfăşurare şi trebuie să-l oprim. Riscăm (să ne confruntăm cu) instabilitatea politică în Africa, cu proliferarea organizaţiilor teroriste, cu lovituri de stat: toate acestea, ca urmare a crizei cerealelor cu care ne confruntăm”, a declarat Luigi Di Maio.

Înainte de invazia rusă, Ucraina era unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale şi fertilizatori pentru agricultură, iar mărfurile sale erau fundamentale pentru securitatea alimentară în regiuni precum Orientul Mijlociu sau nordul Africii.

Preşedintele rus Vladimir Putin „trebuie să ajungă la un acord de pace cât mai repede cu putinţă, care să includă şi un acord privind grânele, dar şi un acord privind încetarea focului care să permită evacuarea femeilor, a civililor şi a copiilor aflaţi sub bombele ruse în estul Ucrainei de 100 de zile”, a adăugat el.

„Sunt 30 de milioane de tone de cereale blocate în porturile ucrainene de navele de război ruse”, a subliniat Di Maio, care a explicat că „ceea ce facem este să acţionăm pentru ca Rusia să deblocheze exporturile de grâu din porturile ucrainene, pentru că riscăm chiar acum să izbucnească noi războaie în Africa”.

Di Maio a amintit că a avut loc o primă sesiune de dialog cu ţările mediteraneene pe tema securităţii alimentare, „toţi partenerii acţionăm concertat cu Germania, Turcia, Franţa şi multe alte ţări pentru a realiza obiectivul de a debloca toate cantităţile de grâu care trebuie să iasă din Ucraina”.

Italia s-a oferit în urmă cu câteva zile să demineze porturile Ucrainei şi să creeze „coridoare maritime” pentru transportul grâului, iar premierul Mario Draghi l-a sunat pe Putin ca să-i ceară deblocarea exporturilor de grâu dinspre Ucraina şi din porturile de la Marea Neagră şi Marea Azov, cum este cazul portului Mariupol, invadate de trupele ruse. Putin i-a răspuns că, dacă Occidentul ridică sancţiunile impuse Rusiei, ţara sa va putea exporta cereale.

Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu sediul la Roma, a avertizat cu privire la repercusiunile pe care le are asupra securităţii alimentare războiul dintre Ucraina şi Rusia, ambele ţări, mari exportatoare de cereale.

#Africa #conflicte #paine

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.