Președintele partidului politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a publicat o listă cu cinci companii, despre care a declarat mai devreme că ar livra unor agenți economici gaze naturale la un preț între 11 și 14 lei, în timp ce restul consumatorilor achită aproape 30 de lei pentru un metru cub de gaze de la Moldovagaz. În lista publicată de Usatîi sunt companiile: National Power Corporation, SD-Energy, SRL „Transautogaz”, „Natural Gaz D.C.” și Rotalin Gaz. Din cele cinci companii, doar două au răspuns la apelurile jurnaliștilor Ziarului de Gardă pentru a oferi o reacție la declarațiile președintelui partidului politic „Partidul Nostru” Renato Usatîi.

Reprezentanții companiei „Natural Gaz D.C.” au declarat că nu pot oferi o reacție la telefon, ci doar la sediul companiei, iar administratorul companiei „SD-Energy” (despre care Renato Usatîi spune că inițialele S și D provin de la „Sașa Dodon”, adică Alexandru Dodon, fratele fostului președinte de țară, socialistul Igor Dodon), Gorun Ruslan, a declarat că prețul cu care compania sa vinde gaze naturale este „de 10 – 15% mai ieftin decât cel de la Moldovagaz” și nu știe de unde Renato Usatîi are informații despre „prețurile de 11 și 14 lei” pentru un metru un de gaze naturale.

„Tariful de 29 de lei pentru consumatorul final include TVA-ul de 8% și distribuția. Compania noastră furnizează gaze numai la consumatorii noncasnici. Tariful, conform ANRE, este de 25 de lei. Nu are nimic cu 29 de lei. Compania mea nu furnizează pentru consumatorii casnici. Cât despre prețul de 11 și 14 lei despre care spune domnul Usatîi, să-l întrebați pe el. Să arate contractele semnate la aceste prețuri, ce companii fac acest lucru. (…) Prețurile noastre sunt de 10 – 15% mai ieftine decât cele de la Moldovagaz. (…) Piața noastră este liberă, avem licență de mulți ani, din 2019. Ceea ce se întâmplă acum pe piața internă și externă nu are nimic cu politicul. Fiecare tratează cum îi place și își face PR politic. Îmi este interesant de unde domnul Usatîi are prețuri de 11 și 14 lei”, a declarat Gorun Ruslan, administratorul companiei SD-Energy.

Președintele partidului politic „Partidul Nostru” Renato Usatîi a ținut luni, 29 mai, o conferință de presă cu titlul „Cel mai mare jaf al cetățenilor R. Moldova” în care a vorbit despre cum mai multe companii livrează unor agenți economici gaze naturale la un preț între 11 și 14 lei, în timp ce restul consumatorilor achita aproape 30 de lei pentru un metru cub de gaze de la Moldovagaz. Renato Usatîi a declarat că după decizia privind liberalizarea pieței gazelor naturale, circa 20 de companii au obținut dreptul de a importa și de a vinde gaze naturale. Președintele partidului politic „Partidul Nostru” a prezentat și un contract, despre care a spus că ar fi fost semnat între un locuitor al capitalei și o companie furnizoare de gaze la un tarif de 14 lei 50 de bani pentru un metru cub.

Prim-ministrul Dorin Recean a comentat mai devreme informațiile apărute în spațiul public privind unele întreprinderi care beneficiază de tarife speciale pentru consumul de gazelor naturale. Recean a declarat că „Guvernul monitorizează această situație și va interveni. Prețul actual la gazele naturale e dictat de necesitatea de a compensa devierile de preț și nu este echitabil ca această diferență de preț să fie acoperită doar de unele întreprinderi și de consumatorii casnici”. Dorin Recean a anunțat pe 26 mai că autoritățile vor solicita diminuarea tarifului la gazele naturale, în contextul în care Guvernul va procura, începând cu această săptămână, gaz mai ieftin, după ce prețul gazelor pe piața internațională a scăzut semnificativ.

Reacția lui Recean după dezvăluirile lui Usatîi: CSE ia miercuri decizii referitor la prețul gazului

Din 1 octombrie 2022, consumatorii casnici achită 29 de lei și 27 de bani, cu TVA inclus, pentru un metru cub de gaze naturale, potrivit unei Hotărâri aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

#companie #gaze naturale #Igor Dodon #Renato Usatii

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.