Kievul a respins felicitarea lui Aleksander Lukașenko de Ziua Independenței Ucrainei, calificând gestul drept un act cinism. Oficialii ucraineni au criticat dur Minskul pentru că i-a permis Rusiei să întreprindă atacuri asupra Ucrainei de pe teritoriul belarus, informează Reuters.

În dimineața zilei de 24 august, când Ucraina își sărbătorește independența, Lukaşenko, principalul aliat al Rusiei, a adresat un mesaj de felicitare poporului ucrainean, căruia i-a urat „un cer paşnic, toleranţă, curaj şi forţă pentru a reveni la o viaţă bună”.

„Sunt convins că divergenţele actuale nu pot distruge baza multiseculară a relaţiilor sincere de bună vecinătate între popoarele celor două ţări”, a precizat în acest mesaj preşedintele Lukaşenko. Belarusul va continua să se pronunţe pentru ”consolidarea contactelor prieteneşti pe baza respectului reciproc la toate nivelurile cu Kievul”, a dat asigurări președintele din Belarus.

Mihail Podoliak, consilierul preşedintelui ucrainean Vladimir Zelenski, a criticat dur comunicatul liderului de la Minsk.

„Lukaşenko chiar crede că lumea nu a observat participarea lui la crimele împotriva Ucrainei. De aceea el ne urează în mod cinic „cer paşnic”, în timp ce permite rachetelor ucigaşe să ne lovească”, a scris Podoliak pe Twitter.

Actuala urare a lui Lukaşenko se bate cap în cap cu declarațiile sale recente, prin care reitera că sprijină invazia rusă din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În iulie, șeful de la Minsk a descris Belarusul drept „singura ţară din lume care susţine Rusia în lupta ei împotriva nazismului”, repetând astfel ideea promovată de Moscova, conform căreia ea desfăşoară o „operaţiune militară specială” în Ucraina, menită să o „denazifice şi să o curăţe de ultranaţionalişti”.

Anterior, Lukaşenko declarase că Republica Belarus a fost „târâtă” în război de acţiunile Kievului şi că apărarea aeriană belarusă a doborât mai multe rachete ucrainene. Kievul neagă cu vehemență că ar fi tras asupra unor ţinte pe teritoriul belarus.

La 24 august, poporul ucrainean celebrează cea mai importantă sărbătoare naţională – Ziua Independenţei Ucrainei. În această zi, acum 31 de ani, Rada Supremă a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene de atunci a adoptat Declaraţia de Independenţă a Ucrainei, ce a stat la baza formării actualului stat ucrainean.

#Aleksander Lukașenko #felicitare #Mihail Podoliak #Ziua Independentei Ucrainei

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.