Viceprim-ministrul Andrei Spînu a venit cu o reacție după ce mai mulți deputații ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au declarat într-un briefing de presă că ministrul și-a depășit atribuțiile de serviciu, iar acest lucru a dus la faptul că Republica Moldova a cumpărat gazul rusesc la un preț mare. Acest lucru a adus drept consecință prejudicii majore cetățenilor și agenților economici din țară.

În replică Spînu a solicitat deputaților BCS să facă un autodenunț la Procuratura Generală pe mai multe fapte.

„Am văzut că Blocul Socialiștilor și Comuniștilor au început să-și facă griji referitor la situația de pe piața gazelor. Recomand dlui Reidman și întregului Bloc Socialist și Comunist să facă, toți în grup, un autodenunț la procuratură pe următoarele fapte:

Să explice procuraturii cum au reușit să aducă compania Moldovagaz la datorii de sute de milioane;
Să explice cum au negociat și semnat contractul la gaze din 2006 și anexele acestui contract;
Să explice cum Guvernul lor din 2019 a inclus în protocolul comisiei mixte recunoașterea datoriilor din stânga Nistrului;
Să explice cum au acceptat datoria față de Factoring Finance, inclusiv penalități, de peste 270 mln. USD;
Să explice cum au cedat cote-părți din compania MoldovaGaz către Gazprom?;
Să explice cum au furat, prin reprezentanții statului și interpuși, MoldovaGaz și s-au îmbogățit pe parcursul anilor;
Să explice ei neglijența în serviciu timp de 30 de ani de când au fost în diferite funcții de conducere: de ce nu avem stocuri de gaze, de ce nu avem interconectare energetică, de ce nu avem surse alternative?;

În final, eu pot doar să le ofer câțiva juriști care să-i ajute să scrie acel autodenunț. Iar oamenilor, le promit că vom duce auditul datoriilor la bun sfârșit și vom prezenta toate concluziile referitor la aceste subiecte. Țara trebuie să își cunoască „eroii” vremurilor din trecut” a scris Andrei Spînu pe canalul său de Telegram.

Realitatea.md amintește că deputații Blocului PCRM-PSRM au declarat în cadrul unui briefing de presă că se vor adresa cu solicitarea către Procuratura Generală de a investiga modul în care este gestionată criza energetică din Republica Moldova și modul în care a fost negociat cu Gazprom, contractul de achiziție a gazului. Opoziția parlamentară îl acuză pe vicepremierul Andrei Spînu de neglijență în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu și cere organelor de drept să dea apreciere juridică acțiunilor negociatorului-șef din partea Republicii Moldova.

De asemenea, opoziția parlamentară se arată nemulțumită de modul în care a fost negociat contractul de Gazprom, de modul în care guvernarea a alocat bani din bugetul de stat pentru procurarea gazului din Polonia și cere Procuraturii Generale să verifice dacă aceste acțiuni conțin componente de infracțiune.
Menționăm că în prezent, tariful pentru gazele naturale este de 11,08 lei, cu TVA inclus. Recent, Moldovagaz a solicitat ANRE majorarea tarifului până la 15,59 lei, cu TVA inclus. După aprobare, noile tarife ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Moldovagaz argumentează necesitatea majorării tarifelor prin majorarea, cu peste 200 de dolari, a prețului de achiziție a gazului.

#Andrei Spinu #BCS #Comuniști #contractul de livrare a gazului #socialisti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.