Statele Unite au plasat până la 8.500 de militari în stare de alertă care ar putea fi dislocaţi în rândul trupelor NATO în cadrul crizei ucrainene, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, scrie agerpres.ro.

„Numărul trupelor pe care secretarul Apărării le-a plasat în stare de alertă ridicată este de până la 8.500 de persoane”, a declarat el, subliniind că, „deocamdată, nu a fost luată nicio decizie cu privire la desfăşurare de forţe în afara Statelor Unite”.

Nivelul de alertă ridicată permite pregătirea trupelor pentru a fi gata de plecare în cinci zile, în loc de zece zile, a explicat purtătorul de cuvânt. Aceste trupe, în mare parte trupe terestre şi unităţi de sprijin, vor opera în ţările NATO din Europa de Est, dar nu şi în Ucraina, a spus el.

„Le-am spus clar aliaţilor de pe flancul estic că suntem pregătiţi să le susţinem capacităţile în caz de nevoie”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Ele ar fi desfăşurate în sprijinul Forţei de reacţie rapidă a NATO, care numără 40.000 de militari, dar secretarul Apărării, Lloyd Austin, ar putea folosi unele unităţi şi „pentru alte situaţii neprevăzute”, a spus el fără a oferi detalii. Această forţă de reacţie „nu a fost activată, depinde de NATO să o facă”, a subliniat John Kirby, refuzând să spună dacă forţa Alianţei ar putea fi activată preventiv sau numai după mişcări de trupe ruseşti în Ucraina.

„Nu vorbim în numele Alianţei”, a spus el, spunând că depinde de NATO să explice „în ce circumstanţe” va activa acea forţă.

„Nu spunem că diplomaţia a murit”, întrucât negocierile între Rusia şi Statele Unite continuă pentru dezamorsarea crizei, a afirmat purtătorul de cuvânt.

Dar „este foarte clar”, a adăugat el, „că, în prezent, ruşii nu au intenţia de a începe o dezescaladare”.

Prezenţa militară rusă „a crescut”, a explicat el. Moscova continuă să adune trupe „la frontiera cu Ucraina şi în Belarus numărul (militarilor) este în creştere”.

Rusia este acuzată de occidentali că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi la frontierele ucrainene în vederea unui atac, ceea ce ea dezminte.

Moscova pretinde garanţii pentru securitatea sa, în special respingerea aderării Ucrainei la NATO, încetarea extinderii Alianţei şi desfăşurării militare în Europa de Est. Revendicări inacceptabile pentru occidentali.

#NATO #soldati #SUA

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.