Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a venit cu reacție pe pagina sa pe Facebook după ce a fost anunțat că ar putea fi cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită şi spălare de bani. Asta, după ce procurorul Victor Furtună a depus o sesizare în acest sens la Consiliul Superior al Procurorilor, iar CSP a decis să-l desemneze tot pe el pentru a o examina.

Stoianoglo susține că actuala guvernare, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneți și CEDO, continuă să-l persecute. Reacția vine în contextul în care procurorul de caz a anunțat despre suspiciuni de îmbogățire ilicită și spălare de bani.

„Aș dori să reamintesc tuturor că am devenit procuror general la sfârșitul lunii noiembrie 2019. Apartamentul fiicei mele în cauză a fost achiziționat în 2015, când nu eram nici procuror general, nici membru al Parlamentului sau oficial. Prin urmare, nu pot fi deloc subiectul acestei crime. Din câte înțeleg, actuala guvernare a decis să-mi verifice toată viața și să găsească ceva. În al doilea rând, chiar și o analiză superficială a declarațiilor mele personale arată că salariul meu în timpul mandatului meu în Parlament (2009-2014) depășește cu mult costul apartamentului achiziționat”, a scris procurorul general suspendat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În al treilea rând eu și soția suntem singurii copii ai părinților noștri, care au muncit toată viața și în ultimii 15-20 de ani au primit suplimentar pensie. Eu și familia mea locuim într-un apartament pe care l-am primit de la stat, case, vile, imobiliare scumpe nu am și nu am avut niciodată. Mașina pe care o folosesc din 2005. Pot spune tuturor că nu am luat nimic de la nimeni și nu datorez nimic nimănui”, a mai precizat Stoianoglo.

Precizăm că, potrivit sesizării procurorului Furtună, Alexandr Stoianoglo, ar deține un apartament, însă care a fost procurat și înregistrat de fiica sa pe când avea 19 ani, contra sumei de peste 800 de mii de lei, deși la acea perioadă când a fost achiziționat bunul – 2015, fiica lui Stoianoglo avea indicat la Serviciul Fiscal de Stat că a avut un venit de doar 400 de lei de la universitatea unde-și făcea studiile. Respectiv, Furdui susține că fiica lui Stoianoglo, Cristina nu a putut la acea perioadă să-și procure un asemenea imobil, bănuind-ul pe procurorul general suspendat că ar sta în spatele achiziției acestuia, însă a camuflat tranzacția.

Amintim că, în acea perioadă – 2015, Stoianoglo era deputat în Parlament pe listele PDM, iar veniturile declarate și obținute atunci la fel nu pot acoperi prețul locuinței date.

#Alexandr Stoianoglo #CSP #dosar Stoianoglo #Procuratura Generala

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.