Sora celui de-al doilea moldovean, care a murit în urma exploziei din regiunea Briansk a rupt tăcerea. Aceasta a povestit cu lux de amănunte pe pagina sa de Facebook cum au trecut acele zile cât fratele său rănit a luptat pentru viață în spital, dar și cum corpul neînsuflețit al acestuia a fost adus acasă. Femeia a publicat și un video cu fratele său în care acesta merge la volanul unei mașini.

„În dimineața zilei de 26 iulie, a sunat cel mai groaznic telefon din viața noastră. Au spus că fratele nostru a fost rănit în urma unui atac a unei drone ucrainene la punctul vamal rus. El a mers acolo să refacă actele pentru mașină. Acesta trebuia să meargă la Pskov, dar în ultimul moment, din motive necunoscute s-a răzgândit. Ulterior, am aflat că Serviciul Vamal Federal al Rusiei a trimis oameni să facă documente la acest punct vamal”, spune femeia.

Sora bărbatului povestește că fratele său s-a ales cu o mulțime de răni în urma exploziei, însă a rămas în viață. Acesta a fost transportat la spital de prietenul său.

„Printre primele lucruri care am încercat să facem a fost să contactăm Ambasada Republicii Moldova în Rusia. Dar în loc să contacteze prompt autoritățile competente de acolo, să ne ofere asistență informațională și să preia controlul asupra situației, pur și simplu au încercat să obțină informații de la noi pentru un viitor comunicat de presă pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene”

Familia bărbatului era în Moldova când a primit vestea cutremurătoare și a făcut tot posibilul ca să ajungă în Rusia în cel mai scurt timp.

„Din informațiile pe care ni le-au dat medicii: o mulțime de schije au nimerit în cap și plămânii, au lovit practic tot corpul. O arteră de la piciorul drept a fost afectată, astfel alimentarea cu sânge a membrului a lipsit timp de nouă ore. Din această cauză, medicii au decis să amputeze piciorul”.

Tânărul a pierdut lupta pentru viață la ora 06:55 în data de 30 iulie. Familia acestuia a adus corpul neînsuflețit a bărbatului în Moldova. Aceștia timp de două zile au parcurs șase țări doar pentru al aduce acasă.

„Nu ne așteptam la o minune de la autoritățile moldovenești, ne așteptam la o minune de la Dumnezeu. De la Republica Moldova aveam nevoie de declarații oficiale ale poziției autorităților și de asistență în timpul tratamentului… După cum sa dovedit, guvernului nostru nu îi pasă că cetățenii lor sunt uciși. Vasika avea 22 de ani. În tot acest timp nu a dorit niciodată nimic rău nimănui și a fost o persoană foarte luminoasă. La 14 ani și-a pierdut tatăl și a devenit singurul sprijin pentru mama lui și pentru noi”, a mai scris sora bărbatului.

Amintim că explozia s-a produs la punctul de trecere a frontierei Troebortnoe din regiunea Briansk a Federației Ruse. Celălalt cetățean moldovean a decedat imediat după atac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#explozie Briansk #moldoveni răniti

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.