Mitropolia Basarabiei a venit cu o reacție, după ce protoiereul Alexei Sîrbu, parohul bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Puhoi, raionul Ialoveni, fost cleric al Mitropoliei Chișinăului, din 2022 este cleric al Mitropoliei Basarabiei.

”În decursul ultimelor secole, Biserica Ortodoxă din Basarabia a trecut prin momente de încercare, acestea fiind generate de ocupația țaristă și sovietică atee comunistă (1812, 1940 și 1944). Atunci clericii și credincioșii din acest spațiu au fost incluși în mod abuziv în jurisdicția Bisericii Ruse, fără ieșire canonică și fără ca Biserica Rusă să țină cont de prevederile legislației bisericești.

Aceasta și-a impus autoritatea contrar dorinței basarabenilor de a rămâne sub jurisdicția Mitropoliei de la Iași și a eparhiilor ei, care aveau responsabilitatea duhovnicească și canonică în stânga Prutului. Astfel, au trecut peste voința locuitorilor din Basarabia, au uitat de libertatea religioasă a poporului de a alege, fapt consemnat și de către istoricii vremii.

În prezent, când în mod canonic, liber și legal, clericii și credincioșii vor să revină în sânul Bisericii Mame, urmașii agresorilor de altădată dau acte administrative de intimidare și opresc procesul firesc și natural al lucrurilor. În acest sens, trebuie să precizăm că schimbarea jurisdicției canonice este un act legal, garantat de legislația Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat de presă al Mitropoliei Basarabiei.

Instituția precizează că ”decretele date de Mitropolia Chișinăului (structură religioasă de apartenență rusă) asupra membrilor Mitropoliei Basarabiei nu au nicio valoare și sunt acte administrative care nu afectează starea harică a celor care vin în Biserica Mamă, Patriarhia Română”.

Mitropolia Basarabiei precizează că ”protoiereul Alexei Sîrbu, parohul bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Puhoi, raionul Ialoveni, fost cleric al Mitropoliei Chișinăului, la dorința comunității încă din anul 2022 este cleric al Mitropoliei Basarabiei, respectiv al Episcopiei Basarabiei de Sud. Toate măsurile luate împotriva Preacucerniciei Sale sunt nule și abuzive, el având preoție lucrătoare și putând oficia fără nici o restricție toate sfintele slujbe”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biserica ortodoxa #Mitropolia Basarabiei #Mitropolia Moldovei

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.