Ministerul rus de Externe a denunţat sâmbătă, 11 ianuarie curent, noile sancţiuni americane împotriva sectorului energetic al Moscovei ca fiind o încercare de a afecta economia Rusiei, cu riscul destabilizării pieţelor globale, şi a declarat că ţara îşi va continua proiectele mari în domeniul petrolului şi gazelor. „Acţiunile ostile ale Washingtonului nu vor rămâne fără răspuns”, se arată în comunicatul transmis de MAE rus.

Un comunicat al ministerului afirmă că Rusia va răspunde la acţiunile „ostile” ale Washingtonului, anunţate vineri, în timp ce îşi elaborează strategia de politică economică externă.

„Desigur, acţiunile ostile ale Washingtonului nu vor rămâne fără răspuns şi vor fi luate în considerare la elaborarea strategiei noastre economice externe. Vom continua să implementăm proiecte interne majore pentru producţia de petrol şi gaze, precum şi înlocuirea importurilor, furnizarea de servicii petroliere şi construirea de centrale nucleare în ţări terţe”, promite comunicatul MAE rus.

Măsurile anunţate de SUA reprezintă „o încercare de a provoca cel puţin unele daune economiei ruse, chiar şi cu preţul riscului de destabilizare a pieţelor mondiale, pe măsură ce se apropie sfârşitul mandatului ruşinos al preşedintelui Joe Biden la putere”, afirmă MAE rus.

„În ciuda convulsiilor de la Casa Albă şi a maşinaţiunilor lobby-ului rusofob din Occident, care încearcă să antreneze sectorul energetic mondial în războiul hibrid declanşat de Statele Unite împotriva Rusiei, ţara noastră a fost şi rămâne un actor-cheie şi de încredere pe piaţa mondială a combustibililor”, dă asigurări ministerul condus de Serghei Lavrov.

Acesta constituie cel mai amplu pachet de sancţiuni al SUA de până acum care vizează veniturile din petrol şi gaze ale Rusiei, parte a măsurilor menite să ofere Kievului şi viitoarei administraţii a lui Donald Trump pârghii pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina. Trezoreria SUA a impus sancţiuni Gazprom Neft şi Surgutneftegas, care explorează, produc şi vând petrol, precum şi pentru 183 de nave care au transportat petrol rusesc, dintre care multe fac parte din aşa-numita flotă-fantomă de petroliere învechite operate de companii neoccidentale.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că măsurile vor „da o lovitură semnificativă” Moscovei. „Cu cât Rusia obţine mai puţine venituri din petrol, cu atât mai repede va fi restabilită pacea”, a spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#petrol #Rusia #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.