Reacția Rusiei privind sancțiunile impuse de SUA: În astfel de chestiuni principiul reciprocității este fundamental

Secretarul de presă prezidențial, Dmitri Peskov, a amintit în declarația sa privind cele mai recente sancțiuni de la Washington ce au vizat Rusia despre „principiul reciprocității”. Ministerul de Externe din Rusia a comentat că, cursul de sancțiuni al SUA nu corespunde intereselor celor două state și că va urma un răspuns din partea Moscovei în cel mai scurt timp.

Peskov a declarat că Moscova cântărește cum să răspundă la sancțiunile Washingtonului și la expulzările diplomaților ruși, dar a menționat că președintele Vladimir Putin încă nu a decis ce curs să urmeze.

„Nimeni nu a anulat principiul reciprocității, în astfel de chestiuni acesta este un principiu fundamental”, a declarat Dmitri Peskov. „Din nou, totul va depinde de decizia care va fi luată de șeful statului”, a adăugat el.

Aceste comentarii au urmat după ce SUA a anunțat joi, că va expulza 10 diplomați ruși și că va aplica sancțiuni asupra a 32 de persoane și companii din Rusia, ca răspuns la amestecul Kremlinului în alegerile prezidențiale americane din 2020, dezinformarea maselor de oameni, precum și la atacurile cibernetice Solar Winds.

Oficialii americani susțin că majoritatea diplomaților de pe lista de expulzare sunt ofițeri de informații care lucrează sub acoperire diplomatică.

Peskov a spus că Putin și președintele Biden „au căzut de acord în privința” nevoii de a scădea tensiunile în relațiile SUA-Rusia, dar „plăcerea omologilor noștri americani pentru sancțiuni rămâne inacceptabilă”.

Oficialii ruși și-au exprimat indignarea că, Casa Albă a anunțat sancțiunile și expulzările la doar două zile după ce Biden a vorbit telefonic cu Putin. Potrivit Kremlinului în cadrul apelului, Biden a subliniat necesitatea organizării unui summit într-o țară terță neutră și dorința sa de a „normaliza” relațiile, însă fără menționa ceva de intenția impunerii unor noi sancțiuni.

Comentând propunerea lui Biden pentru o întâlnire între cei doi lideri, Peskov a spus că „va dura ceva timp până vom analiza această propunere”. „Decizia lui Putin va fi dată în timpul și modul în care Putin a considerat potrivit”, a adăugat el.

#sancțiuni asupra Rusiei #Rusia #SUA

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că există o cale ca România „să evadeze” definitiv de la „periferia Europei”, arătând că în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest „vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică”, iar ţara noastră nu va mai fi „frontiera de răsărit a Vestului”.

„Nu va fi un lucru simplu, dar pentru mine este un lucru extrem de evident. Se reîmpart cărţile şi de influenţă politică şi geopolitică şi de influenţă economică şi comercială, şi de reputaţie, şi de centralitate în Europa şi în lume. Cred că există o cale ca România să evadeze definitiv de la periferia Europei şi să meargă în centrul Europei. Luând din punct de vedere geografic, războiul din Ucraina, care va continua pentru o perioadă de timp, are ca efect indirect, dar foarte direct pentru echilibrul Europei, faptul că (…) în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest, toţi vecinii României vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică. Va fi greu, dar sunt convins că vom avea toţi vecinii noştri pentru prima dată (în familia europeană – n. r.), iar România nu mai este frontiera de Răsărit a Vestului, România este geografic mult mai în centrul Europei”, a explicat Geoană.

El a remarcat faptul că nivelul de ambiţie al României poate fi acela „de a nu mai fi periferici, provinciali şi nou-veniţi în Europa”, ci „în centrul politic, acolo unde se iau deciziile importante”.

„Concluzia este că nimeni nu te invită să te aşezi la masa decidenţilor, dacă nu îţi iei fotoliul pe care îl meriţi. Trebuie să începem să ne apărăm interesele, să ne promovăm. În cartea mea vorbesc şi despre un patrulater pe care îl văd în Europa: Franţa – Germania – Polonia – România. Este un patrulater natural. Cele două mari ţări din Vestul Europei şi cele două mari ţări de aici. Până în 2030, aşa cum preşedintele Maia Sandu a propus, Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană alături de România. În sine, este un moment extrem de important pentru istoria naţională a României”, a adăugat Mircea Geoană.

Geoană şi-a lansat sâmbătă, la Timişoara, cartea „Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”, al cărei mesaj este, potrivit autorului, că şi înaintaşii noştri aveau probleme, dar au ştiut în momentele istorice să strângă rândurile.

„Cred că este momentul ca şi noi să strângem rândurile, indiferent de preferinţe politice, de preferinţe personale, de stare socială, de adresa din buletin, de credinţa pe care o împărtăşim. Este un moment pe care nu avem voie să-l ratăm. Explicaţia titlului este aceea că în istoria naţiunilor şi în istoria modernă a României apar momente în care istoria devine mult mai accelerată şi agitată, transformatoare. Trăim un moment similar (celui de după destrămarea URSS – n.r.) de cutremur geopolitic, complicat şi accelerat de faptul că avem revoluţii tehnologice care vin cu mare viteză şi impact în societate, fiind cel mai transformator moment din istoria umanităţii şi a României moderne. Eu vorbesc despre paradoxul României. Suntem în cel mai bun moment al istoriei naţionale, în NATO, în UE, cu probele de securitate naţională rezolvate, dar suntem şi cu probleme foarte complicate, legate de exodul tinerilor, de scăderea dramatică a populaţiei, că nu suntem pregătiţi nici politic, nici economic nici ca societate în faţa acestui şoc tehnologic care vine peste noi”, a arătat Mircea Geoană.