Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Reacția speakerului Grosu despre posibila vizită a lui Blinken și ce spune despre referendumul privind aderarea la UE

23 Mai 2024, 19:37
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
23 Mai 2024, 19:37 // Politica //  Elena Putregai

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a vorbit pentru PS News România despre referendumul din luna octombrie a acestui an, subliniind că „toate măsurătorile independente arată susținere pentru acest referendum”, dar nu înainte de a oferi o reacție la posibila vizită a secretarului american de stat, Antony Blinken. S-a întâmplat în contextul prezenței sale la Forumul de securitate din regiunea Mării Negre și a zonei Balcanilor.

„Atmosfera dinaintea referendumului din octombrie este bună. Toate măsurătorile independente arată susținere pentru acest referendum, pentru parcursul european. Este nevoie, bineînțeles, de mobilizare, ceea ce noi o să și facem. Vom mobiliza toate resursele și vom vorbi cu oamenii astfel încât pe 20 octombrie să punctăm referendumul pentru aderarea la UE și pentru alegerile prezidențiale”, a spus Igor Grosu.

Igor Grosu, prezent joi, 23 mai a.c., la Black Sea and Balkans Security Forum a menţionat, în discursul său, că Ucraina şi Republica Moldova au ales să facă parte din lumea liberă, unde viaţa omului şi respectul pentru demnitatea umană sunt „valori supreme”.

„Atât Ucraina, cât şi Republica Moldova au ales să facă parte din lumea liberă, prosperă, unde viaţa omului şi respectul pentru demnitatea umană constituie valori supreme, am decis să ne rupem de imperiul răului. Ne exprimăm solidaritatea cu Ucraina şi condamnăm acest război injust al Rusiei (…). Noi nu mai avem timp. Discuţiile privind extinderea UE nu mai pot fi continuate în termenii care au avut loc până în februarie 2024. Suntem în cu totul altă situaţie care necesită mai mare mobilizare şi o mai mare viteză în acţiunile noastre. Am decis să mergem împreună în UE, am primit împreună statutul de ţară candidat, am primit împreună noutatea deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”

Igor Grosu a reamintit relaţia deosebită pe care Republica Moldova o are cu România şi a afirmat că „ne ajută atât pe noi, cât şi Ucraina, să rezistăm, să învingem şi să ne alăturăm marii familii europene”.

Pe 20 octombrie 2024, în R.Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, dar și referendumul de aderare la Uniunea Europeană. Referendumul republican constituțional va fi organizat la inițiativa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Potrivit celui mai recent sondaj WatchDog, peste 55 la sută dintre cetățenii moldoveni își doresc aderarea la Uniunea Europeană. 25 la sută dintre respondenți ar vota împotriva aderării la UE, în jur de 7 la sută dintre cetățeni nu ar participa la plebiscit, iar aproape 10 la sută sunt indeciși.

Maia Sandu este cotată cu cele mai mari șanse și poate obține un al doilea mandat, chiar din primul tur de scrutin, susțin experții moldoveni. Potrivit Constituției, mandatul șefului statului durează patru ani și se exercită de la data depunerii jurământului și până la depunerea jurământului de președintele nou-ales. Maia Sandu a depus jurământul de învestire în funcția de președinte al Republicii Moldova pe 24 decembrie 2020.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!