Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a vorbit pentru PS News România despre referendumul din luna octombrie a acestui an, subliniind că „toate măsurătorile independente arată susținere pentru acest referendum”, dar nu înainte de a oferi o reacție la posibila vizită a secretarului american de stat, Antony Blinken. S-a întâmplat în contextul prezenței sale la Forumul de securitate din regiunea Mării Negre și a zonei Balcanilor.

„Atmosfera dinaintea referendumului din octombrie este bună. Toate măsurătorile independente arată susținere pentru acest referendum, pentru parcursul european. Este nevoie, bineînțeles, de mobilizare, ceea ce noi o să și facem. Vom mobiliza toate resursele și vom vorbi cu oamenii astfel încât pe 20 octombrie să punctăm referendumul pentru aderarea la UE și pentru alegerile prezidențiale”, a spus Igor Grosu.

Igor Grosu, prezent joi, 23 mai a.c., la Black Sea and Balkans Security Forum a menţionat, în discursul său, că Ucraina şi Republica Moldova au ales să facă parte din lumea liberă, unde viaţa omului şi respectul pentru demnitatea umană sunt „valori supreme”.

„Atât Ucraina, cât şi Republica Moldova au ales să facă parte din lumea liberă, prosperă, unde viaţa omului şi respectul pentru demnitatea umană constituie valori supreme, am decis să ne rupem de imperiul răului. Ne exprimăm solidaritatea cu Ucraina şi condamnăm acest război injust al Rusiei (…). Noi nu mai avem timp. Discuţiile privind extinderea UE nu mai pot fi continuate în termenii care au avut loc până în februarie 2024. Suntem în cu totul altă situaţie care necesită mai mare mobilizare şi o mai mare viteză în acţiunile noastre. Am decis să mergem împreună în UE, am primit împreună statutul de ţară candidat, am primit împreună noutatea deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”

Igor Grosu a reamintit relaţia deosebită pe care Republica Moldova o are cu România şi a afirmat că „ne ajută atât pe noi, cât şi Ucraina, să rezistăm, să învingem şi să ne alăturăm marii familii europene”.

Pe 20 octombrie 2024, în R.Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, dar și referendumul de aderare la Uniunea Europeană. Referendumul republican constituțional va fi organizat la inițiativa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Potrivit celui mai recent sondaj WatchDog, peste 55 la sută dintre cetățenii moldoveni își doresc aderarea la Uniunea Europeană. 25 la sută dintre respondenți ar vota împotriva aderării la UE, în jur de 7 la sută dintre cetățeni nu ar participa la plebiscit, iar aproape 10 la sută sunt indeciși.

Maia Sandu este cotată cu cele mai mari șanse și poate obține un al doilea mandat, chiar din primul tur de scrutin, susțin experții moldoveni. Potrivit Constituției, mandatul șefului statului durează patru ani și se exercită de la data depunerii jurământului și până la depunerea jurământului de președintele nou-ales. Maia Sandu a depus jurământul de învestire în funcția de președinte al Republicii Moldova pe 24 decembrie 2020.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Antony Blinken #forum #Igor Grosu

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.