Ambasada SUA a afirmat vineri, 21 iunie curent, că decizia preşedintelui României, Klaus Iohannis, de a-şi retrage candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO este „un exemplu al angajamentului său de a asigura unitatea şi consensul în cadrul Alianţei”.

„Decizia preşedintelui României Klaus Iohannis de a-şi retrage candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO este un exemplu al angajamentului său de a asigura unitatea şi consensul în cadrul Alianţei. Suntem recunoscători pentru contribuţiile României la Alianţă şi pentru eforturile preşedintelui Iohannis de a aduce în dezbatere problemele critice de pe Flancul de Est al Alianţei, inclusiv regiunea Mării Negre”, se arată într-un răspuns al Ambasadei SUA transmis agenției de știri Agerpres.

Preşedintele Klaus Iohannis a informat, cu o zi înainte, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) că i-a anunţat pe aliaţii din cadrul NATO, la sfârşitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcţia de secretar general al organizaţiei.

„Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunţe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al NATO, aceştia declarându-se în favoarea susţinerii de către România a candidaturii premierului olandez”, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Aceasta după ce Ungaria și Slovacia s-au răzgândit și au anunțat că îl susțin pe Mark Rutte în cursa pentru funcția de secretar general al NATO, deși la începutul lunii premierul maghiar Viktor Orban declara că susține candidatura președintelui Klaus Iohannis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Următorul șef al NATO va fi Mark Rutte, cunoscut pentru succesul de a ieși ”curat” din scandaluri politice

#Klaus Iohannis #NATO #SUA

Președintele rus Vladimir Putin apare tot mai rar în Moscova și Soci, de teama dronelor ucrainene și a rachetelor „Flamingo”. În schimb, acesta și-a mutat tot mai mult activitatea la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile, informează adevărul.ro.

Cu toate acestea, scrie Dialog, săptămâna trecută, Putin a declarat public că „nu s-a temut niciodată de nimic”. Este relevant faptul că afirmația a fost făcută la Novosibirsk, la aproximativ 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În anii precedenți, Putin își petrecea în mod tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci. În acest an, însă, liderul rus a renunțat la această tradiție.

El nu mai apare în reședința sa de acolo și nici în Moscova. Kremlinul încearcă să ascundă această informație.

„După intensificarea atacurilor ucrainene, traseul său public se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient, deși Kremlinul continuă să prezinte întâlniri cu ușile închise, marcate ca fiind desfășurate la Moscova (…) «Elita» Kremlinului a fugit și ea după lider, în spatele Uralilor, și și-a amenajat reședințe de lux în zone în care dronele ucrainene nu pot ajunge”, a remarcat publicația.

În Munții Altai s-ar fi mutat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, premierul Mihail Mișustin, șeful Sberbank, German Gref, directorul Gazprom, Alexei Miller, și alte persoane importante.

De asemenea, potrivit publicației, Putin a intensificat și mai mult măsurile de securitate, deja fără precedent. Printre altele, liderul rus a început să își ascundă și mai bine deplasările.

Din martie, în Soci, a fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone. Măsura a venit la pachet cu o serie de restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei – agenția responsabilă de securitatea președintelui – a pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Sochi.