Angela Popil și Adrian Ermurachi, despre eforturile de implementare a reformei justiției în Moldova

Consolidarea sectorului justiției din Moldova este o provocare majoră. „Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025″ își propune să combată corupția, să îmbunătățească consecvența jurisprudenței și să modernizeze infrastructura judiciară. Un raport de implementare arată progrese la capitolul independenței judiciare prin îmbunătățirea proceselor de pre-vetting și vetting. Cu toate acestea, persistă provocări precum demisiile în masă ale judecătorilor, rezistența la reformă, neuniformitatea practicilor judiciare și întârzierile în digitalizare.

—

Context: probleme cheie în sectorul justiției

Reforma sectorului justiției este esențială pentru construirea unui sistem juridic modern și integru. Adoptarea „Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025″ a fost un moment de referință pentru Republica Moldova. Documentul, inițiat în 2017 de către Ministerul Justiției, a fost dezvoltat cu sprijinul Consiliului Europei și aprobat de Guvern în octombrie 2020. Parlamentul a adoptat Strategia pe 6 decembrie 2021.

Strategia abordează deficiențele sistemice din sectorul justiției din Moldova:

Lipsa de încredere în justiție: a existat o percepție generală a corupției avansate în sectorul justiției și o lipsă de încredere în justiție. Corupția a fost considerată o tradiție socială, iar impunitatea celor corupți a fost văzută ca un factor major în perpetuarea corupției.
Inconsecvența jurisprudenței: practici judiciare neuniforme și lipsa unității în soluțiile jurisprudențiale, așa cum sunt evidențiate în hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) împotriva Republicii Moldova.
Rezistența la reformă: rezistența la schimbare a actorilor din sistemul justiției, inclusiv lipsa voinței politice și interesele corporative.
Deficiențe în selecția și promovarea judecătorilor: practicile sugerează existența unor factori de favorizare la selecția și promovarea judecătorilor și procurorilor.
Aplicarea deficitară a cadrului normativ. aplicarea inconsecventă sau incompletă a legilor existente, ceea ce afectează calitatea actului de justiție.

Strategia stabilește atingerea următoarelor obiective:

Consolidarea independenței și integrității: îmbunătățirea proceselor de selecție și promovare a judecătorilor și procurorilor și întărirea rolului Curții Constituționale.
Îmbunătățirea calității justiției: standardizarea practicilor judiciare și simplificarea proceselor și executarea hotărârilor?
Creșterea încrederii publice: implementarea programelor de educație și informare despre accesul la justiție și competențele autorităților.
Modernizarea administrației: consolidarea capacităților profesionale și implementarea sistemelor informatice judiciare.
Creșterea integrității și responsabilității: optimizarea eforturilor anticorupție, asigurarea unui sistem judiciar profesionist și etic și perfecționarea mecanismelor disciplinare pentru judecători și procurori.

Nivelul de implementare

Primul raport de monitorizare, realizat de Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), oferă o privire detaliată asupra progreselor și provocărilor întâmpinate în implementarea acestei strategii în perioada anilor 2022-2023. Potrivit acestuia, din cele 81 acțiuni care urmau a fi realizate în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2023, 24,6% au fost implementate fără carențe, 11,1% au fost realizate cu carențe nesemnificative, 19,7% au fost realizate cu carențe substanțiale, 29,6% sunt în curs de realizare și 14,8% sunt neinițiate. Realizările cheie includ îmbunătățirea independenței judiciare, consolidarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, reorganizarea Curții Supreme de Justiție și promovarea soluționării alternative a disputelor. Cu toate acestea, au existat întârzieri în implementarea cadrului legal conex pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor, aplicarea sancțiunilor, reorganizarea hărții procuraturii și hărții judiciare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consolidarea independenței judecătorilor și procurorilor

Reformele legislative au consolidat independența sistemului judecătoresc și a procuraturii și au îmbunătățit capacitățile instituționale. Printre schimbările cheie pot fi menționate restructurarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). CSM, care supraveghează sistemul judiciar prin asigurarea independenței, responsabilității și disciplinei judecătorilor, este format din 12 membri: 6 judecători de carieră și 6 membri non – judecători desemnați de Parlamentul Republicii Moldova din rândul societății civile. În mod similar, CSP, care supraveghează activitatea procurorilor pentru a asigura desfășurarea independentă și eficientă a funcțiilor acestora, are o structură nouă formată din 13 membri, inclusiv 4 membri din rândul societății civile desemnați de Președinte, Parlament, Guvern și Academia de Științe a Moldovei. Pentru candidații la funcții în CSM și CSP au fost inițiate proceduri de evaluare externă (pre-vetting). Avocatul Poporulul, Procurorul General și Ministerul Justiției, care anterior erau membri din oficiu ai CSP au fost excluși din componența acestuia. Totuși, procesul a fost marcat de întârzieri și contestări juridice, ceea ce a afectat implementarea integrală a acestor reforme.

Reforma Curții Supreme de Justiție

Un element central al reformei este reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ). Reforma are ca scop transformarea CSJ într-o curte eficientă de casație, concentrându-se pe interpretarea legii și uniformizarea practicii judiciare. Noua lege a CSJ reconfigurează structura și competențele jurisdicționale ale acestei instanțe, reducând numărul judecătorilor la 20 persoane dintre care 11 judecători de carieră și 9 judecători din rândul profesioniștilor (avocați, procurori, academicieni). Toți candidații la funcția de judecător al CSJ trebuie să treacă prin procedura de evaluare externă (vetting), fiind astfel asigurat profesionalismul și integritatea CSJ.

Îmbunătățirea integrității: provocările în exercițiul de vetting

Pe lângă pre-vettingul pentru CSM și CSP, sunt implementate procese de vetting mai ample pentru a evalua integritatea și performanța judecătorilor și procurorilor din întregul sistem. Acest lucru include vetting-ul obligatoriu pentru judecătorii de la curțile de apel, președinții de instanțe, procurorii specializați și oficialii de rang înalt, cum ar fi Procurorul General și șefii oficiilor teritoriale ale procuraturii. „Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor” stabilește procedura de evaluare, menită să elimine elementele corupte din sistem și să consolideze încrederea publicului în justiție. Cu toate acestea, implementarea a fost mai lentă decât se aștepta, iar mecanismele permanente pentru a verifica continuu averile și integritatea acestor profesioniști sunt încă în curs de dezvoltare. Pentru a nu fi supuși evaluării integrității, majoritatea judecătorilor de la CSJ și-au dat demisia, ceea ce a dus la crearea un blocaj instituțional, complicând procesul de evaluare. Riscuri similare amenință acum curțile de apel și procurorii care trec prin vetting. CSM și CSP trebuie să dezvolte planuri pentru a atenua aceste riscuri și pentru a preveni blocarea proceselor de judecată.

Digitalizarea infrastructurii judiciare

Pandemia COVID-19 a evidențiat necesitatea soluțiilor tehnologice în sectorul justiției.

Modificarea cadrului legal procesual – penal, pentru a permite desfășurarea ședințelor de judecată prin sisteme de videoconferință a contribuit esențial la eficacitatea procedurilor de examinare a cauzelor și eficientizării costurilor. Proiectele de digitalizare, precum implementarea sistemelor informatice judiciare și optimizarea funcționalităților sistemelor de gestionare a dosarelor au fost inițiate. Totuși, întârzierile în definitivarea cadrului normativ privind reorganizarea hărții judiciare și hărții procuraturii și implementarea unor sisteme informatice esențiale, precum e-Executare și e-Reținere, subliniază necesitatea unor eforturi susținute pentru modernizarea completă a infrastructurii judiciare.

Concluzii și perspective

Reforma sectorului justiției în Republica Moldova a înregistrat progrese, dar întâmpină și provocări semnificative. Consolidarea independenței și integrității sistemului judiciar, îmbunătățirea accesului la justiție și modernizarea infrastructurii judiciare sunt obiective esențiale care necesită un angajament continuu și susținut. În perspectiva următoarelor etape, este imperativ ca autoritățile să finalizeze procedurile de pre – vetting și vetting, să asigure transparența și responsabilitatea în actul de justiție și să continue eforturile de digitalizare și modernizare a infrastructurii judiciare. Doar printr-o implementare riguroasă și coordonată a acestor măsuri, Republica Moldova poate avea un sistem judiciar eficient, transparent și integru, capabil să asigure justiția pentru toți cetățenii săi.

—

Angela Popil este avocată și membră al Grupului de Experți în domeniul Justiției din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Adrian Ermurachi este co-director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

—

Acest op-ed este elaborat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova –#JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul materialului aparține autorului și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova. Op-ed-ul este publicat și în cadrul buletinului informațional al German Economic Team din cadrul Berlin Economics.

#experti #reforma Justitiei #Republica Moldova

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.