Reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, Vitali Ignatiev, a condamnat acțiunile Chișinăului împotriva fostului șef al așa-zisului minister de interne al regiunii, Ruslan Mova. Într-o adresare transmisă pe 30 martie vicepremierului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, Ignatiev a cerut încetarea restricțiilor de intrare impuse locuitorilor regiunii transnistrene,transmite IPN.

În demersul, ajuns în posesia IPN, Ignatiev a subliniat că Mova este implicat într-un proces judiciar în Republica Moldova, declanșat după ce președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia. Conform deciziei instanței, Mova trebuie să se prezinte la audierile din dosar programate pentru septembrie 2026.

Potrivit surselor IPN din mediile politice transnistrene, decizia Chișinăului i-a „șocat” pe unii deputați și oficiali de rang înalt ai regiunii, care foloseau anterior Chișinăul ca punct de tranzit pentru călătorii în străinătate.

Săptămâna trecută, pe canale anonime de Telegram și Viber, au apărut informații despre un presupus decret neoficial din partea aparatului liderului regiunii nerecunoscute, care ar prevedea restricții la ieșirea din regiune sau obligativitatea de a coordona călătoriile pe malul drept al Nistrului pentru reprezentanții administrației.

Sursele IPN de la Tiraspol subliniază că situația are un caracter simbolic: fostul reprezentant al structurilor de forță ale regiunii este acum nevoit să se adreseze sistemului judiciar din Moldova. Totodată, în 2025, în regiunea transnistreană a fost introdusă o pedeapsă penală pentru apelarea la organele de drept sau instanțele din Moldova în cauze privind încălcarea drepturilor omului, care prevede până la 10 ani de închisoare.

IPN a relatat că lui Ruslan Mova i-a fost refuzată intrarea în Republica Moldova după ce a sosit din Turcia pe aeroportul din Chișinău. Acesta a prezentat un pașaport ucrainean, întrucât cetățenia moldovenească i-a fost retrasă la sfârșitul lunii februarie prin decretul președintei.

#interdictie #Ruslan Mova #Tiraspol

Uniunea Europeană introduce, începând cu 13 august 2026, noi reguli privind reciclarea și tratarea vehiculelor scoase din uz. Regulamentul urmărește creșterea reutilizării și reciclării componentelor auto, reducerea deșeurilor și diminuarea dependenței UE de materiile prime importate, scrie Mediafax.ro.

În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule ajung la sfârșitul ciclului de viață în Europa. Comisia Europeană consideră că acestea reprezintă o sursă importantă de materiale care pot fi recuperate, inclusiv oțel, aluminiu, cupru și materiale plastice.

Noile norme stabilesc obligații suplimentare pentru producătorii auto. Aceștia vor trebui să furnizeze instrucțiuni clare și detaliate privind demontarea și înlocuirea pieselor, inclusiv pentru etapa în care vehiculul este scos din uz. Măsura urmărește ca automobilele să poată fi dezmembrate mai ușor, iar componentele recuperabile să fie reutilizate.

Regulamentul introduce, de asemenea, primele obiective obligatorii la nivel european privind utilizarea plasticului reciclat în fabricarea vehiculelor. Autoritățile europene speră astfel să stimuleze cererea pentru materialele reciclate și să dezvolte industria de profil.

Sunt prevăzute și măsuri pentru încurajarea reutilizării, refabricării și recondiționării componentelor auto. Acestea ar urma să crească disponibilitatea pieselor de schimb provenite din vehicule scoase din uz.

Reguli mai stricte vor fi aplicate și în cazul exporturilor de automobile în afara Uniunii Europene. Vor putea fi exportate doar vehiculele care se află într-o stare tehnică ce corespunde cerințelor stabilite prin noul regulament.

Comisia Europeană susține că gestionarea necorespunzătoare a vehiculelor scoase din uz poate genera riscuri pentru mediu și duce la pierderea unor cantități importante de materiale reutilizabile. Noile reguli urmăresc, prin urmare, să reducă deșeurile, să sprijine industria europeană și să creeze noi oportunități pentru companiile implicate în producție, dezmembrare și reciclare.

Proprietarii de mașini vechi nu vor avea însă automat noi obligații din 13 august. Deși regulamentul intră în vigoare la această dată, principalele prevederi vor deveni aplicabile ulterior, după perioada de tranziție prevăzută de legislația europeană.