Reacții aprinse după ce Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că Centrul rus de cultură din Chișinău va fi închis. Membrii partidului de guvernământ au salutat decizia, în timp ce opoziția a cerut revizuirea acesteia.

Printre cei care au comentat se numără și deputatul Andrian Cheptonar.

„Cultura rusească contemporană i-a fost pusă lui ozerov pe masă. Niște teroriști!”, a scris acesta pe Facebook.

Un alt politician care a comentat decizia MAE este președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur. Formațiunea sa nu face parte din actualul Parlament, însă partidul a cerut anterior guvernării să închidă acest centru „de spionaj”, organizând proteste în fața instituției. O „victorie împotriva propagandei ruse”, a scris Galbur.

De cealaltă parte, membrii opoziției au criticat dur această decizie. Igor Dodon a cerut „revizuirea imediată a acestei decizii anti-moldovenești”.

Cu un comentariu în acest sens a venit și deputatul afiliat fugarului Ilan Șor, Vasile Bolea. Acesta a cerut același lucru, revizuirea deciziei MAE.

„Consider această decizie absurdă și fac apel la guvernare să-și revadă decizia de a închide Centrul Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. În primul rând, ancheta asupra incidentului durează mai puțin de 12 ore. Prezumția de nevinovăție și factorul uman nu pot fi eliminate atât de repede. În al doilea rând, ar fi putut fi o provocare a celor care se află în confruntare deschisă cu Rusia. În al treilea rând, ruperea legăturilor culturale este calea către înstrăinare și neînțelegere în continuare. Dronele și cultura se află departe una de cealaltă. Centrul este o platformă importantă pentru dialog, schimb de idei și conservare a moștenirii culturale comune”, a scris Vasile Bolea pe o rețea de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că joi, 13 februarie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat de urgență pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov pentru a solicita explicații oficiale și pentru a transmite un protest ferm față de aceste acțiuni inacceptabile, după ce noaptea trecută două drone au explodat în sudul țării, în urma unui atac masiv a portului Reni din Ucraina. Ambasadorul a negat faptul că dronele căzute pe teritoriul Republicii Moldova ar fi rusești. La scurt timp, MAE a anunțat că Centrul Rus de Știință și Cultură urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară.

Centrul Rus de Știință și Cultură de la Chișinău va fi închis

#Centrul Rus de Știință și Cultură #Chisinau #drone ruseşti #MAE #Oleg Ozerov

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china