Realitate tristă! În Moldova, doar jumătate dintre persoanele vârstnice care locuiesc fără copii, au apă caldă sau duș

În Republica Moldova, gospodăriile formate numai din vârstnici s-au dovedit a fi în condiții mai puțin avantajoase privind nivelul de dotare și confort al locuințelor.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, dacă anul trecut gospodăriile cu vârstnici și alte persoane dispuneau de apeduct în proporție de 88,3%, atunci în cazul gospodăriilor numai cu vârstnici doar 76,4% dispuneau de aceste comodități. Situația este similară și în privința dotării cu sistem de canalizare, apă caldă, baie sau duș și grup sanitar cu apă în interiorul locuinței.

Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vârstnicii de la sate și din orașe. În mediul urban construcțiile de locuințe de tip bloc presupun și conectarea la rețelele de alimentare cu apă, canalizare și încălzire, respectiv vârstnicii din mediul urban locuiesc în condiții mai bune decât cei din mediul rural.

Astfel, în mediul urban 97,2% din locuințele gospodăriilor formate numai din vârstnici erau dotate cu apeduct, 94,4% – cu sisteme de canalizare, 84,6% – cu baie sau duș în locuință și 68,8% – cu încălzire centrală sau autonomă. În schimb în mediul rural, doar 65,7% gospodării erau dotate cu apeduct, 52,2% – cu sisteme de canalizare, 39,3% – cu baie sau duș în locuință, iar 89,1% pentru încălzire au folosit sobă cu lemne sau cărbune.

În mediul urban, 8,8% din gospodăriile formate numai din vârstnici au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, pe când în mediul rural – doar 5,9% din gospodăriile respective.

În Republica Moldova, la începutul anului 2022, locuiau 593,0 mii persoane3 în vârstă de 60 de ani și peste, ceea ce constituie 22,8% din totalul populației cu reședință obișnuită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vinurile moldovenești devin tot mai apreciate pe piețele internaționale. Prețul unui litru de vin a fost dublat în ultimii 9 ani a precizat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în cadrul Forumului în domeniul vinificației, la care participă reprezentanți din România, Italia, Spania, Belgia, Egipt, Polonia și Turcia, scrie radiomoldova.md.

Sectorul vitivinicol reprezintă o ramură strategică a economiei naționale, iar importanța acestuia este vădită, reieșind din ponderea sectorului în Produsul Intern Brut. Acest sector ocupă trei la sută din PIB-ul Republicii Moldova și opt la sută din cantitatea totală de exporturi, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.

„Astăzi noi am reușit din 2014, datorită muncii depuse de Oficiu și de către producătorii noștri autohtoni să ajungem de la un vin care se vinde la 38 de cenți pentru dolari pentru un litru, la un dolar și zece. Este o creștere fenomenală pe o piață extrem de mult ocupată de țări consacrate în producerea de vinuri de calitate, cum ar fi Franța, Iatalia, Spania. Noi astăzi, ca țară, putem sta mândri cu ei la o masă, să discutăm, să putem compara și concura”.

Exemplul pe care îl oferă sectorul vitivinicol din țara noastră merită să fie urmat și de alte ramuri ale industriei din Republica Moldova. De această părere este secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Viorel Garaz.

„Vinurile din Republica Moldova sunt exportate în peste 70 de țări. Sunt printre cele mai medaliate vinuri din lume și aceasta demonstrează statisticile, concursurile internaționale. Aceste reușite ar trebui transpuse și pe alte sectoare ale economiei naționale, precum industria textilă, de ce nu și ramura IT. Noi avem capacitate ca să putem realiza aceste ambiții”*

Potrivit Oficiului Național al Viei și Vinului, România se află pe primul loc în topul a 10 țări în care sunt exportate vinurile moldovenești. În primele șapte luni ale anului 2022, valoarea exporturilor de vin îmbuteliat pe piața românească a fost de peste 13 milioane de dolari, în creștere cu 2,5% față de perioada similară a anului 2021. Potrivit datelor, după România, urmează Polonia și Cehia.