Situația actuală în domeniul protecției copiilor și acțiunile ce urmează a fi întreprinse de autorități pentru crearea unui sistem centrat pe interesele acestora au fost subiectele discutate la ședința Consiliului național pentru protecția drepturilor copilului, prezidată de prim-ministrul Dorin Recean, scrie într-un comunicat emis marți seara, 15 august curent, presei.

Șeful Executivului a salutat reluarea activității Consiliului, menționând că acesta reprezintă o platformă de consultare cu partenerii și societatea civilă, în vederea identificării direcțiilor prioritare de intervenție și implementarea unor politici cu impact asupra copiilor. Potrivit premierului, Guvernul rămâne concentrat pe consolidarea sistemului de protecție a copilului și îmbunătățirea serviciilor adresate familiilor cu copii, inclusiv în cadrul reformei sistemului de asistență socială Restart.

„Copiii noștri urmează să fie membri activi ai societății și să contribuie la modernizarea țării. Este responsabilitatea noastră să-i protejăm pe fiecare din ei, să le oferim un mediu sigur și condiții necesare pentru dezvoltare”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

La rândul său, ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, a subliniat acțiunile întreprinse deja de Executiv pentru a combate sărăcia și a răspunde la necesitățile fiecărui copil.

În acest sens, începând cu 1 octombrie anul trecut, 65.511 copii primesc indemnizația de 1000 de lei, până la împlinirea vârstei de 2 ani. De asemenea, a fost extins serviciul social de sprijin pentru copii, astfel 18 mii de copii din familii social vulnerabile au primit ajutorul unic de 4600 de lei. În același timp, în martie 2022, în municipiul Bălți, a fost deschis primul Centru regional de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor, iar până la finele anului 2026 acesta urmează a fi replicat în regiunea de sud și centru.

În cadrul ședinței, membrii consiliului au vorbit despre capacitatea de răspuns multisectorial a Republicii Moldova față de abuzul și exploatarea sexuală online a copiilor. De asemenea, a fost analizat conceptul „Copiii – apărători ai drepturilor omului” și planul de activitate al Consiliului național pentru protecția drepturilor copiilor pentru semestrul doi al anului curent.

#copii #Dorin Recean #drepturi #prim-ministru #sedinta

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.