O dată la 10 ani, Moldova face bilanțul. Au plecat moldovenii peste hotare sau au ales să rămână acasă? Câte femei, bărbați, copii și bătrâni sunt în țară sau ce limbă vorbesc? La acestea, dar și la multe alte întrebări răspunsul vine în urma Recensământului Populației și Locuințelor. Cel mai recent plebiscit s-a desfășurat în Republica Moldova acum un an. Recensământul a început pe 8 aprilie și a durat până pe 7 iulie, timp în care au fost recenzate 2,4 milioane de cetățeni, atât persoane cu reședință obișnuită, cât și fără reședință obișnuită în Republica Moldova.

În aceeași perioadă, potrivit IPN, au fost recenzate și peste 1,6 milioane de locuințe, inclusiv cele ocupate, secundare și neocupate. Numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova a scăzut cu 13,9% timp de 10 ani. Asta ar însemna 400 de mii de oameni. Cifrele arată că în 2024 în țară locuiau 2 milioane 401 mii de oameni, pe când în 2014 erau aproape 2 milioane 790 de mii.

Cei care au rămas să locuiască în țară au migrat mai mult spre orașe. Ponderea populației urbane a crescut timp de un deceniu de la 38,5% până la 46,4%. Chișinău rămâne cel mai popular. Fiecare a treia persoană cu reședință obișnuită din țară este în municipiul Chișinău.

Recensământul mai arată că populația Republicii Moldova îmbătrânește. Persoanele de vârsta 65+ ani alcătuiesc 18,2% din totalul populației, pe când ponderea tinerilor, în segmentul de vârstă 15-24 de ani a scăzut drastic, de la 14,7% la 10,6%. Copiii de până la 14 ani reprezintă acum 19,2% din populație, în creștere față de 17,9% în 2014, iar categoria activă, 25-64 de ani, a scăzut de la 56,1% la 52% (1,24 milioane de oameni).

Populația de sex feminin rămâne predominantă. 46% din cei recenzați au declarat că limba lor maternă este moldovenească, 33,3% au menționat limba română, 15,3% – limba rusă, 2,3% – găgăuză și 2% – ucraineană.

În ceea ce privește distribuția pe etnii, 77,2% din persoanele recenzate se declară moldoveni, 7,9% se declară români, 4,9% spun că sunt ucraineni și 4,2% – găgăuzi. Celelalte etnii nu ajung la 4%.

La recensământul de anul trecut, 99,1% din persoanele recenzate au declarat că dețin cetățenia Republicii Moldova. 15,6% persoane au și cetățenia altor state. În ceea ce privește confesiunea religioasă, 95% din cetățenii Republicii Moldova se declară creștini ortodocși. Celelalte religii adună 1% sau chiar mai puțin. Cifre sunt comparabile cu cele din 2014.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #Moldova #recensământ

Republica Moldova ar putea beneficia de sprijin financiar din partea mai multor state partenere pentru a face față costurilor energetice din această iarnă, inclusiv pentru susținerea mecanismelor de compensare a facturilor. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că autoritățile au discutat acest subiect cu reprezentanți ai Irlandei, Norvegiei, Lituaniei și Canadei.

Potrivit ministrului, discuțiile au avut loc în cadrul unor întrevederi bilaterale cu ministrul irlandez de resort, secretarul de stat din Norvegia, ministrul lituanian și oficialul canadian responsabil de domeniul energetic, scrie bani.md.

„Am avut niște discuții foarte interesante și productive cu partenerii europeni. Un lucru foarte important pe care l-am discutat a fost cum Republica Moldova s-a pregătit de iarnă, ce măsuri au fost implementate și care sunt riscurile suprapuse care ne-ar putea influența în această iarnă”, a declarat Junghietu.

Ministrul a precizat că partenerilor externi le-a fost prezentată situația din sectorul energetic, inclusiv măsurile întreprinse de autorități pentru pregătirea sezonului rece și riscurile care ar putea pune presiune asupra sistemului energetic și asupra consumatorilor.

Potrivit lui Junghietu, Irlanda, Norvegia, Lituania și Canada și-au exprimat solidaritatea cu Republica Moldova și urmează să analizeze posibilitățile de sprijin pentru perioada de iarnă.

„Sunt solidari cu noi, vor evalua pe intern oportunitățile și posibilitățile de ajutor pe care ni le-ar putea oferi în perioada iernii”, a declarat ministrul Energiei.

Deocamdată, Junghietu nu a anunțat sumele care ar putea fi oferite Republicii Moldova și nici forma exactă a eventualului sprijin. Discuțiile sunt la etapa evaluării posibilităților de asistență din partea statelor partenere.

În prezent, tariful la gaz este de 26,14 lei metru cub și s-a majorat cu peste 70% de la începutul lunii septembrie. Anterior, premierul Vasile Tofan declara că numărul beneficiarilor de compensații va rămâne la circa 660 cum a fost și anul precedent.