Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat mai multe legi și, în același timp, le-a întors Parlamentului pentru reexaminare pe cele care conțin probleme majore.

„Alianța Șor-PSRM a votat pe bandă rulantă o serie de legi pe ultima sută de metri a fostului Parlament. Mai multe dintre ele au denumiri frumoase, dar conțin prevederi pentru hoți, pun costurile de implementare pe umerii oamenilor cinstiți și conțin în articole, scrise vag, portițe de corupție pentru scheme de delapidare și înstrăinare a bunurilor publice. Am analizat aceste legi și am decis să le întorc în Parlament pe cele cu probleme majore. Viitorul Parlament le va reexamina și va decide ce face – le va modifica, pentru a elimina deficiențele, sau le va retrage”, a declarat Maia Sandu.

Astfel, șefa statului a respins Legea nr. 71 din 23.04.2021, promovată de socialiști și Șor drept o lege ce ar anula datoria miliardului furat.

„În primul rând, orice lege pe tema miliardului furat, votată de deputații lui Șor, nu are cum să fie bine intenționată. În al doilea rând, e vorba de o lege similară celei declarate neconstituțională acum două luni. Dar cel mai important – legea dată nicidecum nu ușurează povara acestei datorii pentru cetățeni. Miliardul furat cum a fost la hoți, așa și va rămâne la ei, dacă nu se apucă procuratura de treabă. Ceea ce se întâmplă prin această lege este transformarea unei datorii de stat în inflație și instabilitate financiară. Cu alte cuvinte, tot cetățenii achită miliardul furat, dar deja prin prețuri crescute și dobânzi mai mari la credite. Este un exemplu clar de manipulare a opiniei publice, cu titlu pompos și conținut infect al legilor cu care ne-au deprins partidele corupte. Nu promulg legi mincinoase”, a subliniat aceasta.

Au fost întoarse Parlamentului și legile nr. 69 și nr. 70 din 23.04.2021 prin care statul ar fi compensat cheltuielile pentru energia electrică pentru consumatorii casnici pentru lunile aprilie și mai. Motivul menționat de către șefa statului este inechitatea.

„Ajutorul statului pe perioada pandemiei trebuie să meargă spre cei care chiar au nevoie. Aprobarea acestei legi ar însemna că din impozitele noastre, ale tuturor, vor primi compensații și oamenii cu venituri mari și foarte mari. Aceste compensații trebuie să ajungă la oamenii nevoiași, nu la deputați și miniștri sau la proprietari de castele și mașini luxoase”, a argumentat Maia Sandu.

De asemenea, președinta a refuzat promulgarea Legii nr. 60 privind comerțul intern. Potrivit șefei statului, este o lege pornită dintr-o intenție bună, dar, în varianta în care a fost votată, aceasta va conduce la creșterea prețurilor și încalcă angajamentele din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană: „Promulgarea legii în formula actuală va afecta exporturile spre Uniunea Europeană. Până în iulie, când o să avem un alt Parlament, o să propunem o variantă îmbunătățită a acestei legi”.

Un alt act remis Parlamentului este Legea nr. 53 din 22.04.2021, care ar fi condus la creșterea cheltuielilor furnizorilor de energie electrică cu peste 20 de milioane de lei anual, cost ce urma să fie pus în tariful la energia electrică.

„Înțeleg că socialiștii se bucură de fiecare scumpire, crezând că asta lovește în președinte, dar e o abordare primitivă și lipsită de respect față de cetățeni. Oamenii înțeleg foarte bine situația”, a menționat șefa statului.

La fel, au fost restituite Legea nr. 52 din 22.04.2021, „care creează premise de coruptibilitate și lacune legale ce pot permite înstrăinarea terenurilor publice, o practică populară la prietenii deputaților corupți”, și Legea nr. 72, ce ar acorda actualului guvern interimar dreptul de a semna tratate internaționale care implică angajamente financiare pentru Republica Moldova și dreptul de a angaja și demite persoane cu funcție de demnitate publică și funcționari.

„E târziu pentru dregerea busuiocului. Au rămas mai puțin de două luni până la alegeri. Moldova nu are niciun angajament financiar internațional care nu ar răbda două luni pentru a fi semnat, iar numirile și demisiile în agenții și ministere trebuie să le facă guvernul plenipotențiar, care va fi numit după alegeri, nu Voicu, Nagacevschi sau alți oameni întâmplători dintr-un guvern demis”, a afirmat șefa statului.

Președintele Republicii Moldova a promulgat următoarele legi:

nr. 58 din 22.04.2021 pentru modificarea articolului 9 din Legea nr. 909/1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobâl;
nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative;
nr. 61 din 22.04.2021, cu privire la modificarea Legii nr. 1435/2002 pentru completarea diferenței de tarife la energia electrică și la gaze naturale utilizate de locuitorii unor localități din raioanele Dubăsari și Căușeni și ai satului Varnița din raionul Anenii Noi;
nr. 62 din 22.04.2021, privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător;
nr. 63 din 22.04.2021, pentru modificarea unor acte normative;
nr. 76 din 23.04.2021, cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei și care prevede diminuarea TVA până la 6% în sectorul HoReCa pe perioada stării de urgență în sănătatea publică.

„Astfel, am încheiat socotelile cu Parlamentul ales în 2019 conform regulilor Plahotniuc-Dodon. Pot răsufla ușurată, pentru că nu voi mai primi legi pline de șiretlicuri, capcane și motivație corupțională. În acest Parlament am fost aleasă și eu – pe circumscripția Europa, de către moldovenii alungați din propria țară de corupție, nedreptate și sărăcie. A fost un Parlament în care a avut loc debarcarea regimului Plahotniuc, cu un partener de coaliție care tremura de frică. A fost un Parlament în care am fost votată premier și apoi demisă din funcție pentru agenda prea curajoasă de reformă a justiției. În noiembrie 2019 acest Parlament a dat jos Guvernul condus de mine, iar peste un an, cu ajutorul cetățenilor, am scăpat de acest Parlament. Dizolvarea Parlamentului deschide porțile către noi oportunități, către ordine și dezvoltare în țara noastră. Privesc în viitor cu optimism. Am încredere că cetățenii vor ști să aleagă grâul de neghină. Avem nevoie de o gură de aer proaspăt în Moldova. Avem nevoie de energie, dreptate, încredere, promisiuni ținute, investiții, stabilitate, guvernare responsabilă, implicare cetățenească. Chem cetățenii să iasă masiv la vot. E un moment de cotitură în istoria țării noastre. În ce direcție vom merge? Cui vom încredința responsabilitatea conducerii țării? Voi decideți. Cetățenii. Am toată încrederea în oamenii țării și știu că pentru Moldova vin vremuri bune”, a încheiat președinta Maia Sandu.

O monedă americană de 10 cenți, bătută în urmă cu mai bine de 130 de ani, ar putea fi vândută pentru aproximativ 1,5 milioane de dolari la o licitație care va avea loc luna viitoare. Exemplarul face parte dintr-o serie extrem de rară, din care se cunosc doar nouă monede care s-au păstrat, potrivit The Hill.

Dincolo de valoarea lor la momentul emiterii, monedele de 10 cenți pe care majoritatea americanilor le-au uitat în pușculiță și moneda aflată în centrul licitației au foarte puține lucruri în comun.

Casa de licitații Stack’s Bowers estimează valoarea monedei la 1,5 milioane de dolari, de 15 milioane de ori mai mult decât valoarea sa nominală.

Moneda, bătută în San Francisco în urmă cu mai bine de 130 de ani, face parte din seria Barber. Denumite astfel în onoarea gravorului care le-a creat, Charles E. Barber, aceste monede de 10 cenți au început să fie produse în anii 1890. Deși monedele de 10 cenți cu designul lui Barber s-au vândut cu sute de dolari, potrivit Numismatic News, cele bătute la San Francisco în 1894 sunt deosebit de căutate.

De ce moneda este specială

Se cunosc doar nouă exemplare supraviețuitoare ale monedelor de 10 cenți din 1894, inclusiv exemplarul care va fi disponibil în cadrul evenimentului Rarities Night organizat de Stack’s Bowers Galleries.

Asta deoarece registrele arată că în zona Golfului San Francisco au fost produse doar 24 de astfel de monede. Trei au fost supuse testării, ceea ce înseamnă că au rămas 21. Nu se știe ce s-a întâmplat cu celelalte 12.

Unul dintre exemplarele supraviețuitoare s-a vândut anul trecut pentru 2,16 milioane de dolari, potrivit evidențelor Heritage Auctions. Anterior, acesta fusese vândut pentru aproape 1,998 milioane de dolari în 2016. O altă monedă de 10 cenți din seria Barber s-a vândut în 2020 pentru 1,5 milioane de dolari, potrivit site-ului companiei. Aceeași monedă fusese vândută în 2005 pentru 1,035 milioane de dolari.

Licitația pentru moneda de 10 cenți va începe de la 1 milion de dolari, iar ofertele online pe site-ul Stack’s Bowers vor începe pe 1 septembrie.

Puține alte monede de 10 cenți s-au vândut pentru sume atât de impresionante.

Potrivit evidențelor licitațiile Heritage Auctions, o monedă de 10 cenți bătută în 1873 s-a vândut în 2023 pentru 3,6 milioane de dolari. Această monedă făcea parte dintr-un lot destinat topirii în cadrul prevederilor Coinage Act din 1873 și se crede că este „singurul exemplar supraviețuitor” din perioada respectivă.

Monedele de 10 cenți sau „dismes”, așa cum erau numite la acea vreme – produse în 1792 sunt, de asemenea, foarte căutate. Heritage Auctions explică faptul că există doar trei exemplare despre care se știe că se află în posesia colecționarilor, iar „cel mai bun exemplar cunoscut” s-a vândut pentru aproape 999.000 de dolari în 2016.