Pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova au votat modificarea Constituției pentru a consfinți aderarea la Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al țării. Referendumul republican constituțional a fost validat oficial, iar rezultatele au fost confirmate de Curtea Constituțională la 31 octombrie, scrie IPN.

Scrutinul s-a desfășurat în aceeași zi cu scrutinul prezidențial și a reunit la urne peste un milion 500 de mii de alegători, adică 50,72% din totalul celor înscriși pe liste. Dintre ei, 50,35% au răspuns „DA” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Revizuirea Constituției a fost inițiată la solicitarea șefei statului, Maia Sandu, și a obținut avizul Curții Constituționale. Ulterior, Parlamentul a adoptat hotărârea privind desfășurarea referendumului, iar întrebarea inițială a fost reformulată pentru a reflecta caracterul constituțional al scrutinului.

Odată cu publicarea rezultatelor în Monitorul Oficial, au fost introduse noi prevederi în Constituție, care afirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și stabilesc integrarea statului în Uniunea Europeană, ca direcție strategică. În plus, tratatele constitutive ale UE vor prevala asupra legislației Moldovei, în caz de contradicții. Astfel, preambulul Constituției a fost completat cu două aliniate noi, cu următorul conținut:

„Articolul 140 prim – Aderarea la tratatele constitutive ale Uniunii Europene:

Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire ale acestora, se stabilește prin lege organică de către Parlament.
Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și alte acte juridice obligatorii ale acestora vor avea prioritate față de dispozițiile contrare din legislația internă, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Acesta a fost al cincilea referendum republican, organizat în Republica Moldova de la proclamarea independenței, și al doilea privind modificarea Constituției. Comasarea plebiscitului cu alegerile prezidențiale a fost posibilă după modificarea Codului electoral. Autoritățile au urmărit asigurarea unei participări suficiente pentru validare, în condițiile în care o consultare similară în 2010 a eșuat din cauza prezenței scăzute la urne.

Pe lângă importanța simbolică și juridică a votului, acest rezultat are efecte directe asupra parcursului legislativ al Republicii Moldova. Parlamentul urmează să adopte un șir de legi organice care să reglementeze aderarea la UE, conform noilor prevederi constituționale.

Atât autoritățile, cât și experți în domeniul politic au subliniat, că odată cu votul dat la referendum, Republica Moldova își ancorează oficial cursul european în Legea Supremă, oferind astfel un cadru constituțional clar pentru continuarea reformelor și apropierea de Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Moldova #referendum #UE

Doi soldaţi nord-coreeni capturaţi de Ucraina au fost transferaţi în Coreea de Sud după luni de negocieri, a declarat joi un parlamentar sud-coreean.

Yoo Yong Won, care i-a întâlnit pe cei doi în timpul unei vizite în Ucraina în 2025 şi de atunci a militat pentru transferul lor, a spus că aceştia au ajuns în Coreea de Sud cu câteva zile în urmă, transmite digi24.ro.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit transferul soldaţilor nord-coreeni în timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU de la New York, miercuri.

Unul dintre nord-coreeni a încercat să se sinucidă „când şi-a dat seama că va fi luat prizonier”, a spus Zelenski, criticând cooperarea militară dintre Rusia şi Coreea de Nord.

Ţările din regiune ar fi observat „rachete balistice îmbunătăţite ale Coreei de Nord şi capacităţile mult mai mari ale Phenianului în materie de drone”, a spus Zelenski.

Serviciile de informaţii sud-coreene estimează că Coreea de Nord a trimis aproximativ 15.000 de soldaţi pentru a sprijini Rusia în războiul său împotriva Ucrainei.

Potrivit unor informaţii, Phenianul ar fi primit la schimb bani, tehnologie militară şi garanţii de securitate din partea Moscovei.

Cei doi soldaţi nord-coreeni au fost capturaţi de forţele ucrainene în ianuarie 2025 în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană a efectuat o incursiune de mai multe luni începând cu august 2024, şi se pare că şi-ar fi exprimat dorinţa de a fi transferaţi în Coreea de Sud.

Coreea de Sud acceptă, în general, dezertori din Coreea de Nord după verificări de securitate şi le acordă cetăţenia sud-coreeană.

Guvernul de la Seul a refuzat până acum să confirme detaliile transferului celor doi prizonieri, invocând motive de securitate, conform dpa.