Pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova au votat modificarea Constituției pentru a consfinți aderarea la Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al țării. Referendumul republican constituțional a fost validat oficial, iar rezultatele au fost confirmate de Curtea Constituțională la 31 octombrie, scrie IPN.

Scrutinul s-a desfășurat în aceeași zi cu scrutinul prezidențial și a reunit la urne peste un milion 500 de mii de alegători, adică 50,72% din totalul celor înscriși pe liste. Dintre ei, 50,35% au răspuns „DA” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Revizuirea Constituției a fost inițiată la solicitarea șefei statului, Maia Sandu, și a obținut avizul Curții Constituționale. Ulterior, Parlamentul a adoptat hotărârea privind desfășurarea referendumului, iar întrebarea inițială a fost reformulată pentru a reflecta caracterul constituțional al scrutinului.

Odată cu publicarea rezultatelor în Monitorul Oficial, au fost introduse noi prevederi în Constituție, care afirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și stabilesc integrarea statului în Uniunea Europeană, ca direcție strategică. În plus, tratatele constitutive ale UE vor prevala asupra legislației Moldovei, în caz de contradicții. Astfel, preambulul Constituției a fost completat cu două aliniate noi, cu următorul conținut:

„Articolul 140 prim – Aderarea la tratatele constitutive ale Uniunii Europene:

Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire ale acestora, se stabilește prin lege organică de către Parlament.
Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și alte acte juridice obligatorii ale acestora vor avea prioritate față de dispozițiile contrare din legislația internă, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Acesta a fost al cincilea referendum republican, organizat în Republica Moldova de la proclamarea independenței, și al doilea privind modificarea Constituției. Comasarea plebiscitului cu alegerile prezidențiale a fost posibilă după modificarea Codului electoral. Autoritățile au urmărit asigurarea unei participări suficiente pentru validare, în condițiile în care o consultare similară în 2010 a eșuat din cauza prezenței scăzute la urne.

Pe lângă importanța simbolică și juridică a votului, acest rezultat are efecte directe asupra parcursului legislativ al Republicii Moldova. Parlamentul urmează să adopte un șir de legi organice care să reglementeze aderarea la UE, conform noilor prevederi constituționale.

Atât autoritățile, cât și experți în domeniul politic au subliniat, că odată cu votul dat la referendum, Republica Moldova își ancorează oficial cursul european în Legea Supremă, oferind astfel un cadru constituțional clar pentru continuarea reformelor și apropierea de Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Moldova #referendum #UE

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.