Pe 20 octombrie curent, moldovenii vor vota în cadrul unui referendum privind viitoarea aderare la Uniunea Europeană. Un vot „da” va schimba constituția Republicii Moldova, dar acest referendum este despre ceva mult mai profund. Este un moment pentru cetăţenii Moldovei să decidă dacă îşi văd ţara ca parte a familiei europene. Pe această decizie se va baza legitimitatea călătoriei europene a Moldovei, făcând din acest vot un punct critic în istoria națiunii.

Acest referendum nu are loc în vid. Contextul în care are loc o face deosebit de semnificativă. În toată Europa, încrederea în proiectul european slăbește. Alegerile de stat din Germania sunt un exemplu al modului în care vocile extremiste au câștigat teren în multe țări, ridicând semne de întrebare cu privire la viitorul unității europene.

În același timp, Moldova rămâne un câmp de luptă pentru mașina rusă de manipulare, cu eforturi care vizează subminarea valorilor democratice și slăbirea legăturilor Moldovei cu Europa.

Într-un mediu atât de tensionat, un vot „da” la acest referendum ar trimite un mesaj puternic – un semnal că valorile democrației, libertății și unității sunt încă vii. Ar arăta că, în ciuda presiunilor externe, Moldova rămâne fermă în angajamentul său față de Europa.

Una dintre provocările cheie cu care se confruntă Moldova pe măsură ce se apropie de ziua votării este amenințarea cu manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI). La Centrul pentru Comunicare Strategică , recunoaștem că dezinformarea este doar o parte a unei strategii mai ample utilizate de Rusia pentru a destabiliza ambițiile europene ale Moldovei. Această strategie depășește știrile false și depășește o serie de tactici menite să erodeze încrederea în viitorul european al Moldovei – sămănând îndoieli, prezentând jumătate de adevăr și manipulând fapte.

Slăbirea coeziunii sociale

Această ingerință străină nu se referă doar la influențarea referendumului în sine. Scopul este de a slăbi coeziunea socială necesară pentru a naviga în procesul complex de integrare europeană. Călătoria Moldovei către Europa nu se va încheia cu acest vot – integrarea europeană necesită ani de muncă asiduă, decizii grele și schimbări semnificative. Țara va avea nevoie de o unitate socială puternică pentru a menține cursul. De aceea ingerința străină este atât de periculoasă — subminează însăși fundația pe care se sprijină viitorul Moldovei.

Lupta împotriva FIMI face parte dintr-o luptă mai largă și continuă pentru a proteja democrația. Într-o epocă a comunicării instantanee și a războiului digital, amenințările la adresa democrației au evoluat. Nu mai este vorba doar de propagandă evidentă; este vorba despre manipulări subtile menite să slăbească legăturile care țin societățile împreună. Acest lucru face ca apărarea democrației să fie o provocare fără sfârșit, una care necesită o adaptare constantă.

Una dintre inovațiile cheie în lupta noastră împotriva FIMI a fost consolidarea comunicării și cooperării dintre stat, mass-media independentă și societatea civilă . Numim aceasta abordare „întreaga societate”. Numai statul nu poate contracara manipularea subtilă și dezinformarea în mod eficient; are nevoie de ajutorul altor voci credibile. Mass-media și societatea civilă joacă un rol crucial în formarea opiniei publice și în construirea încrederii. Fără implicarea lor, eforturile noastre ar fi limitate.

Această colaborare este esențială deoarece încrederea în guvern s-a erodat în timp. Statul poate oferi faptele, dar mass-media și societatea civilă pot ajuta aceste fapte să rezoneze în public. Este vorba despre crearea unui front unificat pentru a contracara forțele divizionare ale dezinformarii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar și cu cea mai bună strategie de comunicare, construirea încrederii în instituțiile democratice din Moldova va fi o călătorie lungă și dificilă. Răspunsurile nu sunt noi – sunt aceleași principii care au stat la baza democrației: transparență, onestitate și un sistem de justiție puternic.

Referendumul din Moldova este mai mult decât un simplu vot privind integrarea europeană. Este un test al rezistenței și unității țării în fața presiunilor externe. Este o șansă pentru poporul Moldovei de a arăta lumii că sunt angajați față de valorile democrației, libertății și unității europene. Drumul de urmat va fi dificil, dar Moldova poate depăși provocările și își poate asigura locul în Europa.

Autor: Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării

#destabilizare #Moldova #referendum #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.