Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Reforma administrației publice locale nu poate fi amânată

15 Dec. 2021, 08:11
 // Categoria: Opinii // Autor:  Adrian Ermurachi
15 Dec. 2021, 08:11 // Opinii //  Adrian Ermurachi

„Structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova rămâne a fi una din cele mai fragmentate din Europa. La o populație mai mică de 3 milioane de locuitori, avem 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Deși pragul minim admis de lege pentru formarea unei unități administrativ-teritoriale este de 1500 de locuitori, cel puțin o treime din unități administrativ-teritoriale deja nu mai întrunesc acest criteriu. Totodată, 9 din 10 unitățile administrativ-teritoriale au o populație mai mică de 5000 locuitori. Toate acestea au fost analizate în mai multe studii și documente de politici și discutate pe diferite platforme în ultimii 10 ani, însă fără a produce careva rezultate. În aceste condiții, realizarea unei reforme a administrației publice locale este inevitabilă, singura întrebare care rămâne este: când, cum și în ce condiții?…”

Valuri de reforme a administrației publice locale și situația la zi

În cei de 30 ani de independență, autoritățile Republicii Moldova au reușit să adune lecții învățate în domeniul reformei administrației publice locale. Reforma din anul 1998 a fost una relativ ambițioasă prin reducerea numărului autorităților publice locale de nivelul II de la 40 raioane la 10 județe, la care se adăuga o regiune autonomă (UTA Găgăuzia), municipiul Chișinău și localitățile din stânga Nistrului. Totodată, fiind reduse autoritățile publice locale de nivelul I de la 912 la 662 (inclusiv cu localitățile din stânga Nistrului).

Deși era un pas important în domeniul reformei administrației publice locale, totuși nu au fost luate în considerare importanța comunicării, modului de prestare a serviciilor, autonomia financiară, gestionarea patrimoniului și altele, ducând la o nemulțumire masivă în rândul populației și în consecință a impus o ”contrareformă” în anul 2001. Reforma din 2001 a însemnat, în principiu, revenirea în mare măsură la modelul vechi, cu o centralizare și mai mare, dar și creând o doză suplimentară de scepticism în rândul populației pentru o eventuală reformă ulterior.

În rezultat, în anul 2003, Republica Moldova a revenit la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure în 32 de raioane, 13 municipii, UTA Găgăuzia și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stânga Nistrului.

Resursele primăriilor vs resursele raioanelor

Deși au fost făcuți mai mulți pași în vederea descentralizării financiare și consolidării autonomiei financiare a autorităților publice locale de nivelul I, în continuare se atestă un deficit major de resurse financiare pentru a asigura dezvoltare locală veritabilă. Jumătate din bugetul autorităților publice locale sunt orientate pentru cheltuieli de personal, la care se adaugă circa 30-40 % pentru servicii și alte cheltuieli curente, rămânând pentru investiții capitale mai puțin de 10%.

La problemele financiare se adaugă și cele legate de resursele umane. Dacă ne raportăm la numărul de atribuții pe care le are astăzi o primărie, acestea nu ar trebui să aibă mai puțin de 20 de angajați. În realitate, astăzi circa 300 de primarii au mai puțin de 4 angajați, altele aproximativ 500 au de la 4 la 7 angajați și mai puțin de 100 de primării au mai mult de 7 angajați.

Situația este exact inversă la nivel de raioane, la care de-a lungul anilor au fost reduse numărul de competențe, o altă parte din competențele pe care le dețin se dublează cu competențele autorităților publice centrale sau primării, însă fără a suferi modificări majore la nivel de efectiv-limită. Numărul de angajați în autoritățile raioanele este aproximativ același cât au toate primăriile luate împreună. Acest fapt atestă că numărul, rolul și structura actuală a raioanelor este redundantă și necesită o reformă imediată.

Prestarea serviciilor publice la nivel local

Lipsa de resurse umane și financiare se răsfrânge și asupra calității serviciilor prestate, nemaivorbind de realizarea calitativă a tuturor atribuțiilor care sunt în competența autorităților locale. Astăzi doar o jumătate din populația țării are acces la sistemul public de alimentare cu apă, aici fiind incluși și locuitorii municipiului Chișinău, Bălți sau Cahul. Totodată, doar a patra parte din populația țării are acces la un sistem centralizat de canalizare. Dacă vorbim despre zona rurală, atunci accesul la un sistem centralizat de canalizare este mai mic de aproximativ 5%. Situația nu este mai bună nici la capitolul servicii de colectare, transportare și depozitare a deșeurilor, unde acoperirea cu servicii de salubrizare la nivel rural este sub 10%.

În momentul în care analizăm toate aceste provocări împreună, pornind de la nivelul de fragmentare al unităților administrativ-teritoriale, demografia, migrația și nu în ultimul rând decalajul economic dintre Chișinău și restul autorităților publice locale, necesitatea unei reforme a administrației publice locale veritabile este iminentă, cu participarea actorilor interesați: autoritățile publice centrale, reprezentanții primăriilor, societatea civilă și partenerii de dezvoltare. Aceasta trebuie să asigure o dezvoltare locală durabilă, o eficiență crescută a administrării finanțelor publice locale, dar și accesul la servicii publice calitative pentru cetățeni la nivel local.

Ce model poate avea succes în Republica Moldova?

La nivel mondial și regional putem vedea mai multe tipuri de reformă a APL-urilor, fie acestea obligatorii, voluntare sau mixte. Întrebarea care am putea noi să ne-o adresăm este ce model de amalgamare ar trebui să aleagă Republica Moldova, în așa fel încât să fie cât mai larg acceptată, să fie durabilă, dar și să nu repete experiența de acum 20 de ani.

Cea mai ușoară și rapidă cale de a realiza această reformă este cea obligatorie, unde, după stabilirea unui șir de criterii și un model acceptat, se aprobă prin lege și se implementează obligatoriu pentru toate autoritățile publice locale într-o perioadă anumită de timp. Pe cât de ușoară și rapidă poate fi această formă de amalgamare, pe atât de mult poate fi percepută negativ ca fiind de ”sus în jos”.

A doua cale ar fi amalgamarea voluntară, aici fiind lăsat la latitudinea autorităților publice locale decizia de a se amalgama sau nu în baza anumitor criterii. Acest model poate fi perceput mult mai pozitiv, ca fiind de ”jos în sus”. Însă acesta, va lua mult mai mult timp și este foarte dependent de stimulente suplimentare pentru autoritățile publice locale, în așa fel încât acestea să fie motivate să se amalgameze. În comparație cu Ucraina unde s-a aplicat acest model, unde amalgamarea voluntară a fost încurajată cu două tipuri de stimulente, mai exact competențe noi și resurse financiare suplimentare, în Republica Moldova rămân valabile doar stimulentele financiare, partea de competențe mai mult sau mai puțin a fost deja descentralizată.

Al treilea model ar fi modelul mixt de amalgamare, unde amalgamarea voluntară se aplică într-o anumită perioadă de timp, ulterior aceasta fiind obligatorie. Acesta este și unul din cele mai larg răspândite modele care au beneficiat de succes, atât din punct de vedere a durabilității, cât și a acceptării de către toți cei vizați.

Deși există diferite experiențe și modele de amalgamare, Republica Moldova nu poate face și nici nu trebuie să facă un ”copy-paste” la vreun model anume, ci trebuie să se asigure că alege propriul mecanism adaptat la condițiile și necesitățile locale. Modelul ales trebuie să fie acceptat de cea mai mare parte a populației și să ofere perspective de dezvoltare cu servicii calitative pentru cetățean.

Bazându-ne pe lecțiile din trecut, pentru a putea avea o reformă de succes, unul dintre cele mai importante elemente care trebuie realizat este asigurarea unei comunicări eficiente. În mod special este importantă comunicarea dintre Parlament, Guvern, autoritățile publice locale, Congresul Autorităților Locale din Moldova, sectorul privat, mediul academic și societatea civilă. În acest fel vor putea fi identificate cele mai potrivite criterii pentru amalgamare și de punere în aplicare a reformei.

Un alt element important este identificarea resurselor financiare pentru a oferi stimulente financiare. Aici un rol important îl pot avea partenerii de dezvoltare, care odată ce vor vedea o viziune clară și durabilă a reformei vor putea mobiliza resurse financiare pentru a avea o eficiență cât mai mare a reformei.

Totodată, este extrem de important ca obiectivul reformei să nu fie economisirea resurselor financiare, ci creșterea eficienței. Iar orice resurse economisite în acest proces de reformare urmează să fie utilizate exclusiv pentru dezvoltarea localităților.

Pașii de mai departe…

După nenumărate studii, analize, documente de politici, date clare cu privire la rolul raioanelor vs rolul primăriilor, este evident că această reformă nu mai poate suferi amânări. Iar dacă este realizată conform celor mai bune practici, orice model de amalgamare ar putea avea succes în Republica Moldova. Totuși, modelul cu șansele cele mai mare de succes ar putea fi modelul mixt de amalgamare obligatorie cu cea voluntară.

Prin urmare, după identificarea unui consens cât mai larg, reforma poate demara prin stabilirea unei perioade de amalgamare voluntară pentru autoritățile publice locale de nivelul I, însoțit de un grup substanțial de stimulente, ulterior fiind aplicată amalgamarea obligatorie.

Cât privește raioanele, aici trebuie aplicată direct amalgamarea obligatorie, cu examinarea foarte minuțioasă a competențelor ce vor mai fi necesare de realizat de către acest nivel. Totodată, aplicarea cu succes a amalgamării la nivelul I, poate reduce integral necesitatea păstrării nivelului II, având opțiunea de a rămâne doar cu un singur nivel pentru autoritățile publice locale. Astfel, ar putea crește mult rolul Agențiilor de Dezvoltare Regională cu preluarea atribuțiilor necesare a fi realizate la nivel regional și consolidarea în jurul acestora a serviciilor deconcentrate la nivel regional.

Iar cât privește îngrijorarea majoră cu privire la reducerea locurilor de muncă pentru funcționarii publici sau creșterea nivelului de șomaj la nivel local, trebuie să ținem cont că efectivul-limită în cadrul primăriilor este atât de mic, încât o eventuală reformă doar va reuși să valorifice la maxim resursele umane disponibile în primăriile actuale. Adițional, odată cu amalgamarea, este necesar de examinat oportunitatea păstrării unor ghișee în autoritățile ce nu vor avea primării, pentru a nu îndepărta serviciile de cetățeni.

Succesul unei reforme a autorităților publice locale depinde de fiecare dintre noi și poate fi realizat doar printr-o cooperare strânsă dintre autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale, societatea civilă, sectorul privat, mediul academic și nu în ultimul rând partenerii de dezvoltare.

Adrian Ermurachi este lider de echipă în cadrul Programului Buna Guvernare și Statul de Drept al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Anterior a ocupat funcția de Secretar general adjunct al Guvernului Republicii Moldova. Acest comentariu este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat IPRE, în parteneriat cu IPN, Radio Chișinău și ZUGO.md, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 13:04
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
16 Nov. 2026, 13:04 // Slider //  Vlada Ciorici

Gazele naturale nu ar trebui să se scumpească în această iarnă pentru consumatorii din Republica Moldova, chiar dacă prețurile pe piața europeană au crescut cu aproximativ 45%. Estimarea îi aparține analistului economic Veaceslav Ioniță, potrivit căruia majorările anticipate au fost deja luate în calcul la stabilirea tarifului actual.

Expertul constată că, în 2026, Republica Moldova a reușit să cumpere gaze la prețuri comparabile cu media europeană, după trei ani în care a plătit cu aproximativ 350 de milioane de euro mai mult decât ar fi costat achizițiile la prețurile de referință ale pieței europene, scrie radiomoldova.md, preluat de ionita.md.

Totuși, Ioniță atrage atenția că, în trimestrul al treilea, când gazele erau mai ieftine, țara a procurat cel mai mic volum din ultimii șapte ani, ratând astfel o perioadă favorabilă pentru achiziții.

Anul 2026 marchează o schimbare importantă în ceea ce privește costurile de achiziție a gazelor naturale, după o perioadă de trei ani în care Republica Moldova a procurat combustibilul la prețuri considerabil mai mari decât cele de pe piața europeană, afirmă Ioniță.

În primul trimestru al anului 2023, Republica Moldova cumpăra gaze naturale la un preț mediu de 20.5 lei pentru un metru cub, în timp ce prețul european de referință era de doar 11.5 lei. Astfel, diferența ajungea la nouă lei pentru fiecare metru cub, ceea ce însemna că țara plătea cu aproape 80% mai mult decât media europeană.

Deși decalajul s-a redus treptat, în majoritatea trimestrelor din perioada 2023–2025, prețurile de achiziție au rămas peste nivelul european. În primul trimestru al anului 2024, diferența era de 4.9 lei pentru un metru cub, iar în trimestrul al doilea din 2025, gazele erau procurate la un preț cu 2.8 lei mai mare decât cel de referință de pe piața europeană.

Veaceslav Ioniță estimează că, în această perioadă de trei ani, Republica Moldova a plătit cu aproximativ 350 de milioane de euro mai mult decât ar fi achitat dacă ar fi cumpărat gazele la prețul mediu european de referință.

„Este o sumă enormă pentru o economie de dimensiunea Republicii Moldova, iar aceste costuri suplimentare s-au reflectat, direct sau indirect, în cheltuielile consumatorilor și ale agenților economici”, subliniază analistul.

Situația s-a schimbat în 2026, când prețurile de achiziție au ajuns, în linii mari, la nivelul celor europene. În primul trimestru, Republica Moldova a cumpărat gaze chiar puțin mai ieftin decât media europeană, în al doilea trimestru a plătit cu 1.3 lei mai mult, iar în trimestrul al treilea a revenit sub prețul de referință.

Mai mult, în perioada iulie-septembrie, țara a reușit să procure gaze naturale cu 0.4 lei pentru un metru cub mai ieftin decât media europeană, ceea ce a generat economii estimate la aproximativ jumătate de milion de euro.

„După ce în trei ani am plătit suplimentar aproximativ 350 de milioane de euro, este bine că am început să economisim și câte jumătate de milion”, constată Veaceslav Ioniță.

Economia obținută este însă modestă în comparație cu pierderile acumulate în anii precedenți, consideră expertul, care atrage atenția asupra unei alte probleme: Republica Moldova a cumpărat cele mai mici cantități de gaze tocmai în perioada în care prețurile erau mai avantajoase.

Achiziții de gaze în scădere în perioada prețurilor favorabile

Astfel, în trimestrul al treilea din 2026, Republica Moldova a achiziționat doar 30.2 milioane de metri cubi de gaze naturale, cel mai mic volum pentru aceeași perioadă din intervalul 2020–2026.

Spre comparație, în trimestrul al treilea din 2020 au fost cumpărați 91.9 milioane de metri cubi, în 2021 – 105.2 milioane, iar în 2022 – 104.3 milioane de metri cubi. Ulterior, volumele au scăzut la 59.3 milioane de metri cubi în 2023, 45 de milioane în 2024 și 51 de milioane în 2025.

Prin urmare, achizițiile din trimestrul al treilea al anului în curs au fost cu 71% mai mici decât în 2021 și cu aproximativ 41% sub nivelul din anul precedent.

„Cu alte cuvinte, atunci când gazele naturale erau relativ ieftine, noi am cumpărat cel mai mic volum din ultimii șapte ani”, a punctat analistul economic.

Acesta admite că volumele procurate într-un anumit trimestru pot fi influențate de nivelul consumului, stocurile existente și calendarul contractelor de aprovizionare. Totuși, din perspectiva evoluției prețurilor, situația ridică semne de întrebare privind oportunitatea achizițiilor.

„Am avut un preț bun, însă nu am valorificat această perioadă prin achiziții mai mari. Parcă am așteptat ca gazele să se scumpească pentru a le cumpăra atunci. Și exact acest lucru începe să se întâmple”, a avertizat Veaceslav Ioniță.

Prețurile gazelor cresc cu 45% pe piața europeană

Potrivit analizei, în trimestrul al patrulea din 2026, piața europeană a gazelor naturale înregistrează o creștere semnificativă a prețurilor. Dacă în trimestrul al treilea prețul mediu european era de 12.3 lei pentru un metru cub, pentru ultimele trei luni ale anului este estimat un nivel de 17.8 lei.

Aceasta reprezintă o majorare de peste cinci lei pentru fiecare metru cub, echivalentul unei creșteri de aproximativ 45% într-un singur trimestru.

Evoluția este și mai pronunțată în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al patrulea din 2025, prețul mediu european era de 6.5 lei pentru un metru cub, astfel că nivelul estimat pentru ultimul trimestru din 2026 este de aproape trei ori mai mare.

Ioniță precizează însă că prețul european de referință nu reprezintă automat și costul final de achiziție al Republicii Moldova, acesta fiind influențat de contractele încheiate și de modul în care sunt realizate procurările.

Cu toate acestea, tendința de pe piața europeană arată că perioada gazelor relativ ieftine s-a încheiat, cel puțin pentru moment.

Tariful la gazele naturale nu ar trebui să crească în această iarnă

În pofida scumpirilor de pe piața europeană, analistul economic nu anticipează o nouă majorare a tarifului pentru consumatorii din Republica Moldova în această iarnă.

Explicația ține de modul în care a fost calculat tariful actual. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în acesta a fost inclus deja un preț de achiziție prognozat relativ ridicat, care ar permite absorbirea unei părți importante din scumpirile înregistrate pe piața europeană.

Astfel, prețul de achiziție prevăzut în tarif este de aproximativ 17.05 lei pentru un metru cub, în timp ce estimările pentru costul de achiziție din trimestrul al patrulea indică aproximativ 17.8 lei. Diferența dintre cele două valori este considerată nesemnificativă de expert și nu ar justifica o modificare a tarifului.

„Nu văd motive economice suficiente pentru majorarea tarifului doar din cauza scumpirilor anticipate pentru trimestrul IV”, afirmă analistul.

Acesta atrage atenția că o eventuală depășire ușoară a prețului de achiziție prognozat nu determină automat necesitatea revizuirii tarifului. Într-o asemenea situație trebuie luate în calcul costurile totale recunoscute, volumele livrate și eventualele devieri tarifare.

Veaceslav Ioniță consideră că o nouă majorare ar putea deveni necesară doar în cazul unei creșteri bruște și neprevăzute a prețurilor în luna decembrie, scenariu pe care îl apreciază drept puțin probabil.

„Cu tot disconfortul pe care îl avem din cauza unui tarif de peste 26 de lei pentru un metru cub, cel mai probabil acesta va rămâne la nivelul actual în perioada de iarnă”, estimează expertul.

Republica Moldova a reușit, în sfârșit, să se alinieze la prețurile europene de achiziție, însă problema eficienței procurărilor rămâne una importantă, adaugă Ioniță. După trei ani în care țara a plătit considerabil mai mult decât media europeană, autoritățile și responsabilii de achiziții trebuie să acorde o atenție sporită nu doar prețului, ci și momentului în care sunt cumpărate gazele naturale.

„Nu este suficient să cumperi gazele naturale la un preț bun, este important să cumperi și volumele potrivite, la momentul potrivit”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!