În calitate de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova și-a asumat angajamentul ferm de a-și intensifica lupta împotriva muncii ilegale, prin prezentarea de propuneri legislative relevante și asigurarea controlului efectiv de stat al respectării legislației muncii.

Astfel, Ministerul Muncii și Protecției Sociale își consolidează eforturile pentru elaborarea unor politici de susținere a angajatorilor și angajaților, iar printre acestea, ca prioritate, se numără și reforma Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM). Reforma a fost discutată în cadrul unui panel dedicat al Conferinței internaționale „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”.

„Este foarte importantă aplicarea uniformă a legislației, deoarece este foarte complicat când o companie care este «pe alb» trebuie să suporte toate aceste poveri legislative și să concureze cu o companie care este «pe negru», în economia tenebră, și care are mai multe avantaje. Există unele principii ale Organizației Internaționale a Muncii care nu se aplică în Moldova, iar organizarea inspecției muncii trebuie să fie armonizată pentru a respecta aceste standarde”, a declarat șeful Delegației UE în Republica Moldova, ambasadorul Jānis Mažeiks.

„Vreau să reconfirm că Guvernul consideră Inspectoratul de Stat al Muncii o instituție extrem de importantă. De aceea am lansat acest proces de reformă, pentru că vrem să avem un Inspectorat de Stat al Muncii puternic, prezent și care reușește să-și îndeplinească misiunea cu succes, atât pe dimensiunea securității muncii, cât și în lupta cu combaterea muncii nedeclarate. Nu va fi ușor, dar va fi susținere din afară. Există voință politică pentru ca să ne mișcăm în această direcție, să modernizăm și să avem un Inspectorat de Stat al Muncii model nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru țările din regiune”, a menționat Președintele Comisiei parlamentare „Protecție socială, sănătate și familie”.

Reforma Inspectoratului de Stat al muncii ar permite inspectorilor să efectueze controale inopinate pentru a identifica munca la negru și să aplice sancțiuni. Aceste măsuri ar fi însoțite de o mai bună analiză a riscurilor la planificarea controalelor și de noi politici interne de integritate prin zero toleranță pentru abuz și corupție – toate cu scopul de a spori transparența internă și competențele Inspectoratului de Stat al Muncii în prevenirea și sancționarea practicilor muncii ilegale.

Importanța unor modificări în acest domeniu este determinată și de necesitatea ajustării legislației conform modelelor aplicate cu succes în alte state europene. O vizită de lucru în Lituania, realizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și ISM cu suportul Uniunii Europene, a arătat că din 2.000 de controale anuale sunt identificate 1.000 de cazuri de muncă nedeclarată, în timp ce în Republica Moldova – doar 80 de cazuri, raportate la un număr mai mare de controale în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Standardele internaționale există pentru a crea standarde minime pentru fiecare țară și au scopul de a contribui la creșterea economică. Este importantă modificarea legii, ca să fie în corespundere deplină cu convenția nr. 81 a Organizației Internaționale a Muncii. Mai mult decât atât, în luna martie curent, Organizația Internațională a Muncii a adoptat un ghid cu principiile generale de funcționare a inspecției muncii. Este partea finală a unui proces extins de consultanță între diferiți actori din domeniu”, a declarat Specialistul Tehnic în materie de Administrație a Muncii, Organizația Internațională a Muncii, Arsenio Fernández.

Un rol important în promovarea ajustării legislației cu privire la activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii îi revine mediului de afaceri. Reprezentanții acestuia reiterează susținerea business-ului pentru schimbările care vor asigura integritatea funcțională a Inspectoratului de Stat al Muncii în conformitate cu standardele internaționale ale muncii.

„Mediul de afaceri a avut mereu o relație bună cu Inspectoratul de Stat al Muncii. Activitatea acestuia trebuie să fie una de susținere, informare și ghidare. Noi nu avem o altă abordare, decât să fim în conformitate cu prevederile legale și cele internaționale. Susținem reformarea activității Inspectoratului Muncii și oferirea pârghiilor directe de a aplica amenzi când vorbim de angajarea neformală”, a spus Directorul Executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, Vladislav Caminschi.

Autoritățile dau asigurări că modificările prevăzute în legislație vor fi aprobate în viitorul apropiat, astfel încât să contribuie la creșterea eficacității și productivității Inspectoratului de Stat al Muncii. Reducerea muncii ilegale este și un obiectiv al Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”.

În ultimii 10 ani inspecția muncii a fost subiectul mai multor schimbări și tentative de reformare. Anual sunt depistate sub 100 de cazuri de muncă nedeclarată, deși fenomenul reprezintă aproape un sfert din economia Republicii Moldova. Se estimează că un număr de 192.000 de persoane lucrează în prezent în mod ilegal, majoritatea – în agricultură, construcții și comerț.

Conferința internațională „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală” a fost organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

#Inspectoratul de Stat al Muncii #legislația muncii #munca ilegala #reforma #standarde

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.