Cetățenii din Ucraina au dreptul de a munci în Republica Moldova fără obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă. Decizia aparține Comisiei pentru Situații Excepționale și este valabilă doar pe perioada stării de urgență.

De asemenea, angajarea se va face în baza contractului individual de muncă, iar angajatorul are obligația de a anunța, în termen de 5 zile de la data încheierii contractului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) despre faptul angajării cetățeanului ucrainean, cu prezentarea în format electronic sau pe hârtie a copiilor documentelor:

copia actului de identitate a cetățeanului ucrainean;-
copia contractului de munca, întocmit conform legislației aplicabile pentru cetățenii Republicii Moldova;
informația privind codul numeric personal (IDNP) atribuit cetățeanului ucrainean la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova și/sau la solicitare de către centrele multifuncționale ale Agenției Servicii Publice.

Potrivit datelor Ministerului de Interne, de la începutul războiului frontiera de stat a Republicii Moldova a fost traversată de 166 de mii de cetățeni ai Ucrainei. 96 de mii dintre aceștia doar au tranzitat teritoriul țării noastre. Ceea ce înseamnă că pe teritoriul național au rămas peste 70 de mii de refugiați ucraineni.

#angajare #refugiati #Ucraina

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.

#el nino #Europa #fenomen #iarna