Regele Charles l-a întâmpinat miercuri pe președintele american Donald Trump, la începutul celei de-a doua vizite de stat a liderului SUA în Marea Britanie – un eveniment descris de autorități drept „istoric”, cu ceremonii grandioase, securitate sporită și proteste planificate, relatează Reuters.

Trump și soția sa, Melania, au sosit la Castelul Windsor, reședința regală de aproape o mie de ani și cel mai mare castel locuit din lume. Ceremonia oficială a inclus covor roșu, procesiune cu trăsuri, salve de tun, paradă aeriană militară și un banchet de stat fastuos. Potrivit guvernului britanic, este „cea mai mare ceremonie militară de bun venit pentru o vizită de stat din istoria recentă”.

Un admirator declarat al familiei regale, Trump a subliniat importanța momentului: el este primul lider american și primul politician ales invitat de un monarh britanic pentru două vizite de stat. La sosirea sa în Regatul Unit, președintele a declarat: „Este un loc foarte special”.

La Windsor, cuplul prezidențial a fost întâmpinat de prințul moștenitor William – pe care Trump l-a descris ca fiind „foarte chipeș” – și de soția acestuia, Kate. Regele Charles și regina Camilla, refăcută după o sinuzită, li s-au alăturat pentru o plimbare cu trăsura prin parcul castelului, de-a lungul căruia s-au aliniat 1.300 de militari. Din cauza vremii, geamurile trăsurilor au rămas închise.

Potrivit News.ro, familia regală le-a prezentat invitaților americani obiecte din Colecția Regală legate de istoria Statelor Unite. Ulterior, familia Trump a vizitat Capela Sfântului Gheorghe, unde se află locul de odihnă al reginei Elizabeth, gazda primei vizite de stat a lui Trump în 2019. Președintele și soția sa au depus o coroană de flori la mormântul suveranei. Mai târziu, programul a continuat cu o paradă aeriană militară, înaintea banchetului de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru regele Charles, vizita reprezintă o provocare, notează Reuters, având în vedere diferențele de viziune dintre el și liderul american. „Dacă totul va decurge bine, cred că acest eveniment va rămâne în istorie ca fiind cel mai important din timpul domniei sale”, a afirmat istoricul Anthony Seldon.

Joi, vizita continuă la reședința de la Chequers a premierului Keir Starmer. Guvernul britanic speră ca această ocazie să consolideze „relația specială” cu Statele Unite, să atragă noi investiții, să discute despre tarife și să facă presiuni asupra lui Trump în privința Ucrainei și Israelului.

#Marea Britanie #Trump #vizită

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.