Parlamentul European a votat o măsură ce facilitează identificarea originii mierii. Astfel, mierea care se va vinde în UE va avea pe etichetă țara de origine. Măsurile se aplică și gemurilor, marmeladelor etc. Cu 603 voturi pentru, 9 împotrivă și 10 abțineri, europarlamentarii au aprobat regulile negociate cu omologii lor din statele membre ale Uniunii Europene și convenite la sfârșitul lunii ianuarie. Pentru a intra în vigoare, noile reglementări trebuie adoptate în fiecare din cele 27 de țări.

Revizuirea directivelor privind micul dejun va ajuta consumatorii să ia decizii informate și mai sănătoase cu privire la produse precum mierea, sucul de fructe, gemurile și marmeladele.

Așa-numitele „directive privind micul dejun” vor combate importurile de miere contrafăcută din țări din afara UE prin etichetarea obligatorie și vizibilă a țării de origine și vor lansa un proces pentru crearea unui sistem de trasabilitate a mierii.

De asemenea, va exista o etichetare mai clară a conținutului de zahăr din sucurile de fructe, precum și a conținutului minim de fructe din gemuri și marmelade.

„Am făcut un pas important în etichetarea originii produselor alimentare și am adoptat măsuri stricte de combatere a mierii contrafăcute. Țara de origine trebuie să fie clar indicată pe eticheta amestecurilor de miere. În plus, au fost stabilite standarde de calitate mai ridicate și a fost identificată necesitatea unui sistem de trasabilitate al mierii în UE. Aceste inițiative vor informa mai bine consumatorii, iar atât apicultorii, cât și consumatorii, vor fi mai bine protejați împotriva mierii contrafăcute”, a spus raportorul Alexander Bernhuber.

Legea trebuie să fie adoptată și de Consiliu, înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial al UE și a intra în vigoare 20 de zile mai târziu. Țările UE vor trebui să aplice noile norme la doi ani de la intrarea în vigoare.

Revizuirea standardelor UE de comercializare pentru anumite alimente consumate în general la micul dejun a fost propusă de Comisia Europeană la 21 aprilie 2023 pentru a actualiza standardele existente care au peste 20 de ani.

#miere #reguli #UE

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.