Până la Sărbătoarea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, prăznuită în acest an pe 20 aprilie, moldovenii care postesc nu vor consuma carne, pește, produse lactate, ouă și vin, iar pentru că această perioadă vine cu restricții alimentare și comportamentale, specialiștii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSP) vin cu unele cu recomandări utile pentru creștini.

Potrivit ANSP, urmarea unui regim alimentar monoton – poate genera deficiențe nutriționale, dezechilibru energetic, sporirea riscului de apariție a bolilor cronice și dereglări ale digestiei, în special în cazul predominării produselor intens prelucrate, cele ambalate.

În context, creștinii sunt îndemnați să consume zilnic cel puțin cinci porții de fructe și legume (trei de legume și două de fructe).

„Nu ezitați să adăugați în această perioadă legumele de sezon – urzicile, spanacul, ceapa verde, leurda și ridichile, bogate în antioxidanți și microelementele necesare pentru o bună funcționare a organismului. Totodată, adăugați în meniul zilnic 2-3 porții de cereale integrale, 1-2 porții de leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia și produse din soia), 30-40 g de nuci și semințe, dar și fructe uscate, 4-5 lingurițe de uleiuri nerafinate.

Consumul excesiv de produse rafinate – se întâmplă din cauza poftei de mâncare accentuate care apare în post din cauza fluctuațiilor zahărului din sânge. O glicemie instabilă poate genera în timp rezistență la insulină și apariția diabetului zaharat de tip II”, se arată în comunicatul ANSP.

Mai mult, pentru a evita foamea necontrolată, moldovenii trebuie să adauge în meniu suficiente proteine de origine vegetală (leguminoase, nuci, semințe, ciuperci), fibre alimentare (legume, verdețuri, fructe, cereale integrale) și grăsimi sănătoase (nuci, semințe, avocado, uleiuri nerafinate) – anume aceste nutrimente echilibrează nivelul de zahăr din sânge.

„Reduceți cantitatea consumată de cartofi, făinoase rafinate (griș, cus-cus, paste, pâine, fursecuri din făină de calitatea superioară, dulciuri, pateuri și alte produse prelucrate, ambalate cu marcajul „de post”). O altă strategie este să faceți mișcare timp de 10-15 minute după fiecare masă.

Respectarea postului indiferent de restricții – poate determina acutizarea bolilor cronice și influența negativ sănătatea persoanelor care suferă de tulburări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie, mâncat compulsiv) sau administrează preparate medicamentoase la indicația medicului.

Este important de sțiut că dacă suferiți de boli cronice și/sau administrați medicamente, înainte de a ține post, consultați-vă cu medicul Dvs.”, precizează medicii.

Se recomandă să evite respectarea postului vârstnicii, copiii și adolescenții până la vârsta de 14 ani, femeile însărcinate și cele care alăptează, persoanele care exercită munci fizice grele sau suferă de patologii în forma acută sau cronică (diabet zaharat, boli infecțioase, anemii, patologii inflamatorii ale tractului gastrointestinal, ale rinichilor sau ficatului).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, creștinii ortodocși au intrat din data de 3 martie în Postul Mare, cel mai aspru post de peste an, cunoscut ca și Postul Paștelui. Până la Sărbătoarea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, prăznuită în acest an pe 20 aprilie, cei care postesc nu vor consuma carne, pește, produse lactate, ouă, dar și vin. Prima și ultima săptămână de post sunt cele mai stricte.

Creștinii ortodocși au intrat în Sfântul și Marele Post al Paștelui

#alimentatie echilibrata #ANSP #postul mare #recomandări

Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății de pe strada Gheorghe Cașu va fi transformat într-un centru comprehensiv de reabilitare, parte a unei rețele naționale de recuperare a pacienților, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, joi, 13 august, în cadrul unei vizite la instituție.

„Noi vedem în această instituție un potențial enorm al remodelării, să preia, să fie un centru comprehensiv cu rețeaua națională de reabilitare”, a declarat ministrul pentru Realitatea.md.

Potrivit lui Gasnaș, toate spațiile spitalului vor fi reparate și aduse la standarde europene, iar instituția își va schimba complet misiunea.

„Toată instituția va avea doar o singură misiune, o misiune pentru reabilitare de toate tipurile, pentru că lumea trebuie să înțeleagă că reabilitarea nu este doar fizioprocedură”, a explicat ministrul.

El a subliniat că, în ultimii ani, statul a investit prioritar în componenta acută, terapii intensive și servicii de urgență, însă tratamentul pacienților nu se încheie odată cu depășirea fazei critice.

„Cea mai mare problemă a pacienților este ce fac după, pentru că pacienții supraviețuiesc mai mult acum și au nevoie de continuitatea tratamentului”, a spus Gasnaș.

Potrivit proiectului, la Chișinău va funcționa un centru comprehensiv de reabilitare pentru adulți, în timp ce componenta pediatrică va fi preluată de Centrul de Reabilitare Republican pentru Copii, alături de centre regionale în teritoriu. Proiectul a fost pregătit începând cu 2023–2024, iar pentru componenta de reabilitare au fost alocate 45 de milioane de euro.

„Aici vom reabilita toate etajele și toată instituția va fi remodelată, inclusiv cu toate dispozitivele necesare de ultimă generație, pentru ca pacienții să se recupereze cât mai precoce”, a mai spus ministrul.

Potrivit lui Gasnaș, lucrările de reparație vor începe peste o lună, pe etaje, iar pacienții vor avea acces treptat la secțiile renovate. Remodelarea completă a centrului este planificată să dureze între un an și jumătate și doi ani, timp în care instituția urmează să fie conectată cu rețeaua de centre regionale aflată în construcție.