Relațiile comerciale UE-Moldova sunt determinate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) instituită în 2014 în cadrul Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. DCFTA a intrat în vigoare deplină în anul 2016 și a impulsionat exporturile totale ale Republicii Moldova în UE, compensând în întregime pierderile din scăderea exporturilor către CSI.

Din anul 2016 livrările de produse pe piața comunitară s-au majorat de două ori și au ajuns la aproape 2,5 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2022.

Vânzările în UE au început să crească după aplicarea Acordului de Liber schimb, când Uniunea a acordat cote de export pentru anumite produse țării noastre. Acest lucru a contribuit la reorientarea către vest a exportatorilor moldoveni, în condițiile în care cea mai mare parte a companiilor moldovenești erau dependente de piața rusă – 30% dintre produsele moldovenești erau livrate în Federația Rusă.

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că livrările de produse destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-februarie 2023, au totalizat 429,3 milioane dolari SUA (cu 3,5% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 62,4% în total exporturi.

Totuși, exportatorii moldoveni rămân vulnerabili de un număr de piețe limitat. O altă problemă este valoarea scăzută a produselor urmare a investițiilor mici în liniile de producție. Or, majoritatea se concentrează pe exportul de produse primare. De exemplu, potrivit datelor Balanței de Plăți a BNM, mai puțin de jumătate (44%) din produsele exportate în UE sunt cele procesate. Este vorba de uleiul vegetal, zahărul, conservele din fructe și legume, băuturile, produsele de cofetărie și patiserie. De asemenea, 12,3% din exportul total de bunuri al Republicii Moldova înregistrat în anul 2022 au constituit reexporturile.

Ultimele datele ale Delegației UE la Chișinău relevă că potențialul de export, la capitolul fructe, este nevalorificat. Merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de 42,1 milioane de dolari. Or, Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de 35 milioane de dolari.

Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se mai caută în special: struguri de 27,1 milioane de dolari, prune proaspete de 11,2 milioane de dolari și prunele uscate de 6,9 milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Una dintre soluții pentru companiile moldovenești este implementarea programelor de suport tehnic și financiar pentru a le ajuta la creșterea capacităților de producție, stimularea investițiilor în fabricarea produselor cu valoare adăugată înaltă, promovarea identității de brand a produselor locale și extinderea contactelor producătorilor moldoveni cu potențialii parteneri din țările UE.

TOP-ul produselor moldovenești, vândute în UE

Delegația Uniunii Europene la Chișinău a publicat un top al produselor moldovenești, care sunt exportate în țările UE. Pe primul loc sunt mașini electrice și echipamente electrice cu un indicator de 510,4 milioane dolari.

În 2022, Republica Moldova a exportat în România mărfuri în valoare de peste 1,24 miliarde dolari, cu 48,9% mai mult decât în anul precedent. Următorii în clasamentul celor mai mari consumatori de produse moldovenești din UE sunt Italia și Germania, unde anul trecut au fost exportate bunuri moldovenești în valoare de 331,3 milioane dolari (+38%) și, respectiv, 230,8 milioane dolari (-6%).

#Acord de Liber Schimb #comert Moldova - UE #export UE

Un adolescent de 14 ani a fost împușcat de poliție în Germania, după ce a fost văzut manipulând pe stradă un pistol de airsoft care semăna cu o armă reală, transmit știrileprotv.ro.

Când polițiștii i-au cerut să lase arma jos, băiatul s-a întors spre ei cu pistolul în mână, iar unul dintre ofițeri a tras. Adolescentul a fost rănit în partea superioară a corpului și se află în stare stabilă, relatează sueddeutsche.de.

Incidentul a avut loc marți seara. Un trecător a sunat la numărul de urgență și a anunțat că un bărbat, estimat la aproximativ 20 de ani – din spusele martorului, manevra o armă neagră în zona stației de metrou Hohenzollernplatz. Acesta urcase apoi într-un autobuz spre Kurfürstenplatz. Polițiștii au fost trimiși în zonă. Potrivit poliției, adolescentul, care potrivit martorilor părea considerabil mai în vârstă, manevrase în mod vizibil un pistol negru pe stradă.

Doi polițiști în civil l-au observat pe tânăr în timp ce mergea împreună cu o fată de aproximativ aceeași vârstă spre o stație de tramvai. Potrivit poliției, adolescentul a scos din pantaloni un obiect asemănător unei arme și a făcut mai multe manevre cu el. Polițiștii i-au cerut să lase arma jos. Când băiatul s-a întors spre ei cu pistolul în mână, unul dintre polițiști a tras, lovindu-l în partea superioară a corpului.

Polițiștii i-au acordat primul ajutor și au chemat ambulanța, iar adolescentul a fost transportat la spital. Starea lui este stabilă. Pentru că nu avea acte de identitate, stabilirea identității sale a durat ceva timp.

Pistolul de airsoft, aproape identic cu unul real

Arma s-a dovedit a fi un pistol de airsoft. Poliția a precizat că acesta este „de nedistins de o armă de foc reală”, prezentând în acest sens o comparație cu un pistol Beretta 92 FS de 9 mm.

Băiatul în vârstă de 14 ani provine din districtul Miesbach. Potrivit poliției, este cetățean turc, a venit în Germania împreună cu părinții în urmă cu trei ani și a solicitat azil. Cererea i-a fost respinsă, iar el fusese amenințat cu deportarea. În paralel, există o anchetă împotriva sa pentru agresiune, iar Secția 24 de poliție investighează și o posibilă amenințare făcută de adolescent.

Legalitatea folosirii armei de foc este verificată de Departamentul 131 al Poliției Criminale a Landului Bavaria, iar Parchetul München I a deschis o anchetă preliminară. Polițiștii implicați, inclusiv cel care a tras, au statut de martori și, în acest moment, niciunul nu este considerat suspect.

La locul incidentului au fost mobilizați aproximativ 80 de polițiști. Au fost audiați martori și locuitori din zonă și au fost colectate numeroase înregistrări video, despre care poliția spune că arată și modul în care adolescentul manipulase pistolul înainte de intervenție. Zona din jurul străzilor Belgrad și Clemens a fost izolată timp de mai multe ore, traficul a fost deviat, iar tramvaiele nu au circulat. Operațiunea s-a încheiat ulterior, atunci când poliția a anunțat ridicarea restricțiilor de circulație.