Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Un copil de șase ani a fost mușcat mortal de o leoaică. Unde s-a întămplat tragedia?

02 Mai 2023, 08:53
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
02 Mai 2023, 08:53 // În Lume //  Redacția Realitatea

Un băiat de șase ani a murit după ce a fost mușcat de o leoaică aflată în cușcă în sudul Fâșiei Gaza, au anunțat  autoritățile din micul teritoriu palestinian, potrivit AFP.

Băiatul a escaladat un gard de securitate în complexul turistic Asda din Khan Younis și apoi a intrat în cușca felinei, care l-a atacat, potrivit poliției, care a anunțat că a deschis o anchetă. Potrivit unui martor, leoaica l-a mușcat de cap pe copil, care se strecurase în cușcă după ce găsise o gaură în gard. Copilul a fost dus la spital, unde a murit din cauza rănilor, a declarat o sursă medicală.

Complexul turistic Asda găzduiește două feline – un leu și o leoaică -, precum și numeroase păsări. Acesta a fost închis luni de autorități după tragedie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orașul Khan Younis este renumit pentru că găzduiește ceea ce ONG-ul pentru drepturile animalelor Four Paws a numit „cea mai rea grădină zoologică din lume”. Deschisă în 2007, grădina zoologică a fost închisă în 2016, când proprietarii s-au chinuit să obțină hrană și au lăsat multe animale să moară de foame.

Fâșia Gaza, un teritoriu de 2,3 milioane de locuitori, suferă de o rată a sărăciei de aproximativ 60%, agravată de blocada strictă impusă de Israel din 2007.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.