Președintele țării, Maia Sandu, „vrea cu orice preț să o demită pe șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Subiectul a fost discutat și în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 20 ianuarie”, scrie președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Șezătoarea de ieri de la Consiliul Suprem de Securitate, în care s-a vorbit despre reorganizarea și consolidarea instituțiilor anticorupție nu are nicio treabă cu lupta propriu-zisă cu corupția și cu întărirea sistemului de drept. Vorba ceea, „doamna vrea altă culoare”. Vrea să scape de Veronica Dragalin și punct. Asta-i pofta ce-o poftește. Și acum toate structurile, pe care și le-a subordonat, trebuie să facă și pe dracu în patru ca să-i facă pe plac Maiei Sandu. Despre faptul că președintele vrea să scape de Dragalin am spus-o primul și de mai multe ori. Soarta șefei Procuraturii Anticorupție este pecetluită, în rest sunt doar detalii și așteptarea unui moment potrivit. De aceea, când vedeți la știri că Maia Sandu vrea să fortifice instituțiilor anticorupție să știți că asta e doar apă de ploaie, vorbe-n vânt, care au un singur scop – să prostească lumea”, a scris Renato Usatîi.

În postarea sa, liderul Partidului Nostru a amintit că de mai multe ori a propus lichidarea unor instituții de forță și crearea unei structuri eficiente și independente, care să lucreze în interesul oamenilor, nu în interesul PAS și al Maiei Sandu.

„Am propus lichidarea CNA și SIS și crearea unui serviciu special, care va lucra doar în interesul țării și al cetățenilor, atât în Moldova, cât și peste hotare și va lupta cu corupția în eșaloanele superioare ale puterii. Noi vrem o reformă adevărată, nu una de paie, pentru că, astăzi, toată guvernarea nu face nimic altceva decât să-și asigure părțile dorsale pentru ziua în care va pierde puterea. În 2025 trebuie să schimbăm această guvernare, pe una profesionistă și responsabilă. O guvernare DOAR PENTRU MOLDOVA!”, mai spune Renato Usatîi.

Menționăm că, la ședința CSS de luni, 20 ianuarie curent, Președinta Maia Sandu a solicitat măsuri suplimentare pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice și fortificarea securității naționale. Astfel, Consiliul Suprem de Securitate a stabilit două recomandări prioritare: consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combatere a corupției și consolidarea cadrului legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală, prin inițiative legislative comune ale Ministerului Afacerilor Interne și Centrului Național Anticorupție.

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.