Restanțele salariale ale angajaților de la Calea Ferată din Moldova pot fi achitate rapid prin echivalarea acestora cu angajații bugetari, spune președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, într-o postare pe rețele. Potrivit politicianului, „aceasta este soluția pe care o susțin de ani de zile și pe care o consider esențială pentru salvarea acestei întreprinderi strategice”.

„Este inadmisibil ca muncitorii care asigură funcționarea unei ramuri vitale pentru economia națională să fie lăsați în voia sorții, fără dreptul la un salariu decent! Dacă nu vom reuși să păstrăm profesioniștii din CFM, în câțiva ani această întreprindere se va prăbuși! Nu vor mai fi oameni care să cunoască această muncă, iar țara noastră va rămâne fără o infrastructură feroviară funcțională, ceea ce ar fi o catastrofă economică”, a scris Renato Usatîi pe Telegram.

Liderul Partidului Nostru atrage atenția că „Guvernul găsește bani pentru tot felul de cheltuieli absurde, dar refuză să investească în Calea Ferată din Moldova”, un sector esențial pentru securitatea și dezvoltarea țării.

„Sunt alături de angajații CFM, care astăzi au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile! Împreună vom lupta pentru a pune capăt umilinței și pentru a asigura un viitor demn pentru această ramură strategică. Este momentul să arătăm că Moldova are nevoie de Calea Ferată și de oamenii care o fac să funcționeze”, mai spune Renato Usatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Restanțele la salarii pentru perioada iulie – decembrie 2024 depășesc 190 de milioane de lei, iar întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” se confruntă cu un șir de probleme care periclitează activitatea întreprinderii – conturi blocate mai bine de două luni, lipsa de motorină și cele mai necesare pentru funcționarea corespunzătoare a întreprinderii.

Între timp, s-a scandat „Rușine guvernării!” vineri, 14 februarie curent, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției. Indignați că nu-și primesc salariile de mai bine de jumătate de an, feroviarii din câteva raioane ale țării au venit cu pancarte să protesteze la Chișinău. Au vrut să-l vadă pe premierul Dorin Recean și ministrul Infrastructurii Vladimir Bolea, însă în fața lor cu răspunsuri vagi a ieșit doar Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul transporturilor. Organizatorii spun că în Chișinău au venit în jur de 500 de feroviari.

„Rușine guvernării!” Feroviarii, nemulțumiți că nu-și primesc salariile de jumătate de an, au ieșit să protesteze

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.